Sa alaptezi, uneori, poate fi foarte dificil. Si dureros.

Am fost invatate ca alaptarea este un lucru firesc. Toate mamele au cumva construita aceasta imagine idilica in care isi alapteaza copiii, nu-i asa? Este un proces firesc. Iti pui copilul la san si atat, treaba e facuta. Dar daca adevarul este altul? Dar daca adevarul te poate debusola? „Sa alaptezi, uneori, poate fi foarte dificil. Si dureros”, a scris o mama pe una dintre retelele de socializare. Iar mesajul ei a devenit… mai mult decat viral. Mai ales pentru cele care se regasesc in poveste. Regasesc durerea.

Citeste si: Cat timp ar trebui sa alapteze mamele?

„A trecut un an de atunci. Si acum simt nevoia sa-mi impartasesc povestea cu tine”, scrie o mama pe una dintre retelele de socializare. „Pentru mine nu a fost usor sa alaptez. Laptele mi-a venit abia dupa 5 zile. Nu stiam ca ar putea dura chiar atat de mult. De fapt, nici nu stiam ce inseamna “sa vina laptele”. Cum, mai exact, “vine”? Eram singura mama care “alapta” sau incerca sa alapteze din salonul pentru mame si bebelusi. Una dintre mame a incercat sa alapteze, dar apoi a introdus laptele praf, dupa 12 ore de la nastere.

Pentru ca “n-avea lapte”

Nimeni nu i-a spus nici ei ce inseamna si ce trebuie sa faci. Ceilalti bebelusi din salon, hraniti cu lapte praf, aveau burticile pline si dormeau linistiti. Al meu statea langa sanul meu intreaga noapte. Si plangea. Problemele au inceput abia atunci cand am ajuns acasa, sfarcurile erau pline de rani. Niciodata nu am simtit o durere atat de mare. Mi-a fost frica de fiecare episod in care trebuia sa-mi hranesc copilul. Plangeam. (Nimeni nu mi-a spus ca pot simti o durere atat de mare. Nimeni nu mi-a aratat ce inseamna sa fie copilul corect atasat la san). Atunci cand trebuia sa-mi alaptez copilul in public, mergeam la baie sau ii dadeam cu sticluta din laptele “muls” acasa cu pompa electrica. Eram debusolata si nimeni nu mi-a spus ca ma voi simti atat de inconfortabil. Toate acestea au dus la infundarea canalelor mamare.

Iar apoi a venit si mastita

Imi amintesc cum m-am trezit la 3 dimineata cu frisoane, in pijama si invelita cu mai multe paturi. Imi amintesc durerea. Era insuportabila. Ba tremuram , ba transpiram, ba mi-era frig. La 5 dimineata l-am trezit pe partenerul meu si i-am spus ca trebuie sa mergem la spital. Tatal meu vitreg, doctor de profesie, mi-a verificat temperatura si a spus ca e mica, sa iau un paracetamol si sa incerc sa dorm. Nu, nu am putut sa dorm. La 7 dimineata am inceput sa vomit. Aveam febra 40. Nu am stiut ca sunt simptomele subtile ale unei mastite (pentru ca inca nu aveam sanul inrosit). La spital mi-au dat cele mai puternice tratamente cu antibiotic. Si am fost separata de copilul meu timp de doua nopti.

Citeste si: Felicitări! Ai un bebelus! Si…acum ce urmeaza?

Am fost devastata.

In timpul sederii mele in spital am cerut de cateva ori pompa electrica pentru a-mi “elibera” sanul cu problema, pentru ca altfel problema mea s-ar fi agravat. Si s-a agravat. Asistentele imi spuneau ca nu imi pot oferi nicio pompa, pentru ca nu gasesc niciuna. Motivau ca nu au „mame care sa alapteze acolo”.

Ar fi multe de povestit. Despre lipsa unei educatii pe acest subiect. Despre lipsa unui consilier in alaptare. Nu ma refer la oferirea catorva informatii de baza despre cat de benefic pentru copil este sa-l alaptezi. (Sa nu ma intelegi gresit, stiu ca laptele praf a salvat vieti). Nu ma refer sa mi se ofere brosuri si pliante despre alaptare. Imi doream ajutorul real, de a-mi explica efectiv cum sa procedez, despre complicatii, despre cum pot sa remediez situatia repsectiva.

Ah, acesta asteptare despre alaptare….

Cumva exista o asteptare ca femeile trebuie cumva sa alapteze si sa se descurce singure si nu prea isi impartasesc experientele. Si ne mai miram de ce multe decid sa nu mai alapteze fara sa inceapa, propriu-zis, sa alapteze. Si ne mai miram de ce alaptezeaza din ce in ce mai putine.

Sa alaptezi e greu. E nevoie sa fim invatate. E nevoie sa invatam exact asa cum inveti sa mergi, sa vorbesti, sa citesti, sa scrii. Poate uneori procesul acesta de a alapta vine intr-un mod firesc, natural. Dar poate ca uneori nu vine deloc atat de natural. Asta e ce mi-ar fi placut sa stiu. Si n-am stiut.

Text si adaptare: Inga Stoian

Sursa: https://www.instagram.com/mamaclog/

S-ar putea sa te intereseze si: De ce bebelusul refuza laptele matern?

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here