In Bucuresti, scolile si spitalele sunt la un standard ridicat si problemele sunt putine. O spun asociatiile, administratiile si toti cei implicati. Totusi, lucrurile merg bine doar comparand situatia cu ce se intampla in alte orase. Vezi ce spune radiografia facuta pe Sanatatea si educatia Capitalei in 2019, despre scolile din Bucuresti si despre spitale.

Citeste si Scoli cu computere si imprimante, incalzite cu lemne si cu toaleta in curte

Situatia scolilor la nivelul Capitalei: 
– 419 scoli si gradinite
– Din cauza supraaglomerarii, in 11 unitati sunt cursuri in 3 schimburi
– Sindicatele acuza subfinantarea sistemului
– Sunt 102 unitati de invatamant care sunt reabilitate prin programul Bancii Europene de Investitii
– cladirea in care functioneaza Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii din Drumul Taberei este marcata cu bulina rosie.

Situatia spitalelor la nivelul Capitalei:
– 19 spitale sunt in administrarea Primariei Capitalei
– Sindicatele si asociatiile pentru apararea drepturilor pacientilor acuza lipsa de medicamente sau a produselor sanitare
– Nivelul clinicilor romanesti, sub niveul celor din alte capitale europene

Scoli in capitala europeana

Nu mai putin de 419 scoli si gradinite functioneaza, la ora actuala, in Capitala. Dintre acestea, un sfert sunt vizate de reabilitari din bani europeni, si anume un program prin Banca Mondiala. La unele s-au construit corpuri noi de cladire sau sali de sport. Dar nu este suficient. Sindicalistii din Educatie sustin ca diferenta de investitii se vede de la un sector la altul. Asta in functie de cum crede necesar fiecare sa se implice.

,,Unii considera ca scoala este mai importanta si drept urmare aloca mai multi bani, altii incearca sa induca ideea ca banii ar trebui sa vina direct e la Ministerul Educatiei, pai atunci ar fi bine sa cedeze si patrimoniul, daca nu au bani sa intretina unitatile de invatamant”,a spus Marius Nistor, presedinte al Federatiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

Acesta acuza autoritatile locale ca fac presiuni asupra inspectoratelor scolare pentru finantari suplimentare. Iar “traditionalul” fond al clasei, construit exclusiv din banii parintilor, este mai mult decat actual si in 2019. Asa se ajunge in situatia in care creta sau alte lucruri necesare in clasa sunt cumparate din banii parintilor.

„Nu poate constitui sursa de finantare a unitatilor de invatamant, banii cu care contribuie asociatiile de parinti, mai ales ca trebuie sa plecam de la premisa ca invatamantul de stat este gratuit. Ori pana acum autoritatile locale si-au permis sa aloce foarte putini bani, mergand pe ideea ca parintii vor suplini ceea ce este necesar ca scoala sa functioneze bine”, a spus Marius Nistor.

Subfinantarea se vede in calitatea invatamantului si a rezultatului. Iar aici rezultatul este elevul care iese de pe bancile scolii.

Citeste si Toaleta din lemn in curtea scolii

„Putem spune ca intr-un procent destul de insemnat, scolile din Bucuresti ofera ceea ce este necesar pentru asigurarea unui act educational de calitate, dar pe baza de cheltuieli materiale, din pacate, cheltuielile care vin dinspre autoritatile locale sunt aproape inexistente, ori stim cu totii foarte bine, scoala fara bani nu poate functiona”, conchide Marius Nistor.

Daca privim spre zonele defavorizate si spre scolile care nici anul acesta nu vor deschide portile cu pereti vopsiti sau toalete cu apa curenta, atunci situatia este cu adevarat una buna in Capitala.

,,Mai sunt reparatii de facut, dar aici s-a investit. Primariile de sector au bani, pentru ca din taxe si impozit aici sunt alte venituri, fata de mediul rural sau fata de urbanul de la nivel national”, spune Iulian Cristache, presdintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Parinţi-Invatamant Preuniversitar (FNAP-IP).

Totusi asociatiile de parinti sesizeaza ca in timp ce exista un interesul marit pentru salariile dascalilor, nimeni nu se gandeste la o majorare serioasa a fondurilor care vizeaza elevii. Finantarea per capita, pentru fiecare elev dintr-o unitate invatamant, este de 370 de lei in acest moment, majorarea fata de 2018 fiind de doar 15 lei. Inspectorul scolar din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, Marian Banu a declarat ca din totalul celor 419 unitati de invatamant si al celor aproximativ 900 de cladiri existente la nivelul Capitalei, cu probleme structurale legate de reabilitare se confrunta o singura unitate, respectiv Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii din Drumul Taberei, marcata cu „bulina rosie”, unde insa s-au demarat deja lucrari in vederea reconsolidarii.

„Sunt 102 unitati de invatamant care sunt reabilitate prin programul Bancii Europene de Investitii, care program s-a terminat acum cativa ani, deci aproximativ un sfert din reteaua scolara este la standarde europene fiind reabilitate structural, adica tot ce inseamna analiza antiseismica, evaluare antiseismica, tot ce presupune probleme legate de constructie, de dotare, refacute structural instalatiile pentru un sfert din toate scolile din Bucuresti si gradinite”, a spus Marian Banu.

Nu mai putin de 11 scoli din Bucuresti functioneaza in trei schimburi.

„Ar mai fi o problema legata de faptul ca, intradevar, sunt anumite unitati de invatamant situate in cartierele noi, gen Baneasa, Centru, in care avem aproximativ 11 scoli care invata in trei schimburi”, precizeaza inspectorul scolar.

La toate acestea se adauga lipsa profesorilor si a educatorilor. Sindicalistii spun ca s-a ajuns in situatia in care an de an se scot posturi la concurs si nu se prezinta nimeni, iar acesteea ajung sa fie ocupate de personal necalificat, sau in regim cu ora.

Sanatatea Bucurestiului

Presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor spune ca situatia spitalelor este destul de buna la nivelul Capitalei. Doar ca ne lovim de aceeasi situatie ca si in cazul scolilor: e bine in Bucuresti pentru ca e mult mai rau in tara.

„In Capitala, avand in vedere ca avem doua categorii de spitale, ale primariei prin Administratia Spitalelor si Servicilor Medicale (ASSMB) si mai sunt spitalele care apartin Ministerului Sanatatii. Trebuie sa spun ca ei (primaria, n.r) prin populismul lor, prin ce au facut ei prin intermediul altor interese, inclusiv interese legate de accesul unor firme la finantele Capitalei, eu zic ca ei au facut bine, este o mare diferenta, este nu neaparat un exemplu pozitiv, dar este de departe un lucru bun comparativ cu ceea ce s-a facut prin alte parti ale tarii”, spune presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP), Vasile Barbu.

Acesta a acuzat-o pe Sorina Pintea, ministru al Sanatatii, ca nu cunoaste sistemul, motiv pentru care sunt facute „investitii mari in spitale cu putini pacienti”, nereusind sa se prioritizeze eficient cheltuielile. In replica, ministrul Sanatatii a afimat: „Domnul Barbu ar trebui sa vada ca exista un ordin de ministru care prioritizeaza modalitatea de repartizare a fondurilor pentru investitii si ca exista comisie la nivelul Ministerului, mai mult decat atat, anul acesta am cerut DSP sa ne trimita listele prioritizate dupa ce au vazut ce se intampla in judete.

,,Din punctul meu de vedere fiecare pacient merita sa fie tratat corect si are nevoie de cele mai bune mijloace de diagnosticare. Nu exista multi pacienti sau putini pacienti, exista pacienti, iar domnul Barbu ca si presedinte al unei asociatii de pacienti ar trebui sa stie asta”, a afirmat Sorin Pintea.

Scandalurile legate de finantarea primariilor si falimentul invocat de primarul general la nivelul administratiei, s-au resimtit anul acesta si la nivelul spitalelor.

,,Anul acesta nu au dat bani pentru ca n-au prea avut si am inteles de ce, pentru ca bugetul Primariei Capitalei a fost diminuat cu mult, chiar mai mult decat se preconiza, inteleg ca sunt intr-o criza de finantare”, spune Barbu.

Este adusa din nou in discutie criza medicamentelor si a materialelor sanitare. Iar reprezentantul asociatiei de protectie a pacientilor arata cu degetul spre ministerul Sanatatii.

„De exemplu, Spitalul Floreasca are costuri foarte mari pe cazuri complexe, dar sunt platiti ( medicii, n.r) mai putin decat ar trebui. De multe ori nu acopera costurile directe si tii spitalul intr-o criza financiara permanenta. Au criza de medicamente, de materiale sanitare, fac eforturi deosebite, gasesc intotdeauna solutii cu derogare de la actul medical pentru ca nu au ce le trebuie, ceea ce nu este corect pentru pacienti, pentru ca Ministerul Sanatatii nu se implica”, spune presedintele ANPP.

,,Crize ale medicamentelor exista de foarte multi ani(…) eu cred ca din 2018 am luat cele mai multe masuri ca sa impiedicam acest lucru, am facut corectia preturilor, am marit BAT-ul care nu s-a mai majorat din 2012, corectia preturilor s-a facut de doua ori in ultimii opt ani, sunt lucruri pe care le-am miscat. Am facut acea comisie pentru clowback si o discutam, deci sunt chestiuni evidente”, vine replica ministrului Sanatatii.

Viorel Husanu, liderul SANITAS Bucuresti spune ca managerii de spitale sunt intr-o situatie si mai complicata de la majorarea salariilor medicilor. ,,Faptul ca managerii au fost obligati sa suporte cheltuielile survenite in urma majorarilor salariale ale angajatilor, masura aplicata de la 1 ianuarie 2019, din banii proveniti din contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate a dus la situatia in care cheltuielile pentru salarii au o pondere de 80-90% din buget, restul de 10-20% ramanand pentru medicamente si materiale sanitare. „10, 20 de procente nu sunt suficiente pentru a asigura un act medical de calitate”, a spus presedintele SANITAS.

Potrivit aceleiasi surse, masura luata prin Ordonanta de Urgenta in luna mai, in contextul transferarii cheltuielilor de la bugetul de stat prin Casa de Asigurari de Sanatate pe act aditional separat, va duce la o economie nesemnificativa in sensul asigurarii unui act medical de calitate.

Liderul Sanitas a precizat ca, in ceea ce priveste modul in care pacientii din spitalele Capitalei sun tratati, vorbim de o imagine de ansamblu care inglobeaza doua extreme.„Sunt situatii in care, intr-adevar, pacientii asteapta cu orele, in care pacientii se simt intr-adevar discriminati pentru ca inca se interneaza, inca se repartizeaza pe saloane in mod preferential, dar sunt situatii in Bucuresti unde salariatii din spitalele mari se poarta exceptional si sunt singurii din Romania care pot salva vieti”.

In ultimii 10 ani, Spitalul Gomoiu si Foisor au fost ridicate de la zero in Capitala.

Sursa: Mediafax

Citeste si Administratia Spitalelor Bucuresti: Niciunul dintre cei trei bebelusi nu are infectie…