Stiu ca esti obosita. Si ca iti doresti sa adoarma intr-un final. Stiu ca ai inceput sa inventezi cantecele de leagan, in speranta ca poate de aceasta data, „trucul” magic va functiona. Stiu ca noptile sunt lungi, dar toate o sa treaca, draga mama de bebelus. Orele, zilele, lunile, anii trec repede.
Citeste si: O intelegi mai mult pe mama, atunci cand devii si tu mama!
Stiu. Acum noptile sunt lungi…
Iar totul incepe din momentul in care ajungi, in sfarsit, acasa si inca mai ai bratara de la spital la incheietura mainii, iar nou nascutul tau plange toata noaptea. Atunci cand incerci orice ca sa-l linistesti si ai impresia ca nimic nu functioneaza, iar lacrimile de bucurie se transforma in lacrimi de oboseala, de frustrare si extenuare.
Noptile sunt lungi…
Atunci cand il legeni, cand incerci sa–l linistesti, cantandu-i toate cantecele de leagan stiute (si inventate!), atunci cand privesti cu speranta ca va adormi in curand si ca il vei pune in patutul pe care il alegeai candva, pentru el, cu atata drag.
Noptile sunt lungi…
Atunci cand are febra mare si ii vezi ochii infundati, obositi si adormiti. Atunci cand micutul tau este bolnav si-l terorizezi prin telefon pe medicul pediatru, si cauti pe internet toate simpomele copilului si… ajungi sa fii mai ingrozita de toate cele citite decat erai inainte.
Citeste si: Sfaturi pentru un co-sleeping in siguranta
Noptile sunt lungi…
Atunci cand stai treaza in timpul noptii si te intrebi daca puiul tau (deja mare!) reuseste sa-si faca prieteni la gradinita sau la scoala. Desi esti obosita, dupa o zi istovitoare, mintea continua sa se intrebe: “Oare reuseste sa se acomodeze? Este fericit? L-am invatat suficient de bine incat sa se poata descurca prin toate aceste noi experiente?”.
Noptile sunt lungi…
Si ti-e dor de el atunci cand era mic si iti povestea atatea. Iti amintesti atunci cand puiul tau statea in scaunelul de masina si te intreba incontinuu tot felul de lucruri si iti canta mai multe cantecele decat puteau asculta/rezista urechile tale? Acum… navigheaza tacut pe telefon, si-si da ochii peste cap daca indraznesti sa-l intrebi ceva. Orice. Si te intrebi, in tacere, daca este totul in regula, acolo, in lumea lui.
Noptile sunt lungi…
Atunci cand e la intalnire si te intrebi daca sunt sau vor fi suficiente toate acele discutii si lucruri pe care ai incercat sa-l inveti. Sau atunci cand se afla in compania prietenilor si speri sa fie mai curand un lider de grup, si nu unul care se lasa condus de “turma”. Si ca deciziile pe care le va lua, vor fi unele bune, asumate.
Da. Noptile sunt lungi.
Citesite: Somnul bebelusului: stii de cate reprize de somn are nevoie?
Dar anii?
Eh, anii trec repede.
Imediat o sa observi ca nu mai incape in cosuletul de bebelus si trebuie sa il pui deja in patut.
Anii trec repede.
Acea manuta micuta ce te tinea ieri strans de deget, acum se elibereaza repede din mana ta si se indreapta spre colegii lui de la gradinita.
Anii trec repede.
Pana nu de mult, bebelusul tau gangurea si incerca sa te apuce de par cu manuta lui mica, acum isi onduleaza, isi indreapta si isi aranejaza propria lui freza cate o jumatate de ora in baie.
Anii trec repede.
Cel care credeai ca nu o sa mai adoarma niciodata, acum cand este adolescent ar putea dormi si pana la pranz, daca il lasi.
Anii trec repede.
Si vei observa cum parca intr-o clipa parerea sau decizia ta devine deja parerea lui. Iar iubirea ta pentru el ajunge pana la limita in care incepe sa doara…
O sa-ti amintesti atunci, draga mama de bebelus cat de lungi erau noptile si cat de repede trec anii.
Traducere si adaptare de pe herviewfromhome.com
S-ar putea sa-ti placa si: Nasterea naturala…a celui mai minunat baietel din lume!