Recent, a avut loc conferinta medicului alergolog, dr. Alexis Cochino, intitulata „Sistemul imunitar al copilului si pericolele stimularii lui” in Amfiteatrul Institutului National pentru Sanatatea Mamei si Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu” (INSMC) din Bucuresti. Scopul acestui eveniment este de a veni in sprijinul parintilor care au nevoie sa fie informati corect, primind raspunsuri de specialitate si exemple practice. Evenimentul „Sistemul imunitar al copilului si pericolele stimularii lui” al medicului alergolog, dr. Alexis Cochino, a abordat teme diverse, printre care si povestea sistemului imunitar si lupta sa cu inamicii printr-un intermediar important: vaccinul.
Citeste si Imunitatea, un concept la moda!
Infectiile virale versus Infectiile bacteriene
„Sa luam exemplul unui copil caruia ii curge nasul, stranuta, tuseste, are febra mare, il doare burta, il doare gatul, ii fac un test rapid si gasesc streptococ. Este streptococul cauza? Nu, pentru ca ceea ce am descris sunt doar simptomele virozei. Infectiile bacteriene nu provoaca tusea, ganglionii umflati, durerea in gat. Daca am o faringita bacteriana cu streptococ, de obicei am gatul rosu ca focul sau cu puroi (…) si atat. Nu stranut, nu-mi curge nasul, nu tusesc.
De obicei, in cazul infectiilor virale, fiecare virus are un anumit tip de celule pe care il invadeaza. Nu este obligatoriu sa fie o singura celula, pot sa fie doua, trei sau mai multe tipuri de celule. Virusurile infecteaza celule peste tot unde se afla ele. Ele nu trec din aproape in aproape. Un virus a intrat in organism, a infectat primele celule si de acolo iese un val de virusuri care infecteaza toate celelalte celule asemanatoare din organism. Din cauza asta, manifestarile virozelor sunt mult mai largi decat cele ale infectiilor bacteriene, nu mai severe, mai largi ca raspandire in organism. Afecteaza mai multe <<cartiere din cetate>>. Imi curge si nasul, ma doare si in gat, sunt ragusit, fac si bube, fac si diaree, ma mai doare si o ureche.
Pe cand infectiile bacteriene sunt, de obicei, infectii de focar. Am o infectie pe piele – o am pe piele si atat. Poate credeti ca putem sa facem diferenta intre infectiile bacteriene si cele virale, ei bine nu. Trebuie sa ne bazam pe baza piramidei, pe mijlocul piramidei (n.r. informatiile de la parinti, un istoric medical). Nu putem baga mana in foc sa spunem ca este cu siguranta o infectie virala sau bacteriana, daca nu avem aceste informatii si un istoric al familiei. Ca de exemplu, meningita. In lichidul cefalo-rahidian, cel care spala creierul si maduva spinarii, nu ar trebui sa existe microbi de niciun fel. Am gasit un microb acolo, mai mult ca sigur acela este cauza simptomelor de meningita. Inainte se credea ca daca iei un virus respirator atunci vei face infectii, dar daca esti imun la el, atunci l-ai luat si l-ai eliminat din organism, fara sa faci infectie. Ei bine, nu este adevarat. Nu exista alb si negru, exista gri. Exista purtator de virus respirator, fara sa nu ai niciun simptom pe care poti sa-l dai altcuiva care sa faca boala”, a declarat dr. Alexis Cochino.
Citeste si Ce vaccin antigripal pot face copiii si mamele care alapteaza
„<<Nu te poti lupta in armata cu ce nu stii>>” Povestea sistemului imun si a inamicilor sai
„Nu poti sa tragi in cineva care nu are insemn pentru ca nu stii cine este. <<Poate este de-al meu si vine sa ma ajute>>. Sistemul imun este o structura complexa de molecule si de celule care stiu sa faca diferenta intre noi si ceilalti. Facand diferenta, trebuie sa-i elimine pe restul pentru a ramane doar noi. Vaccinul se bazeaza pe acest lucru. Invatam sistemul imun, inainte sa se produca catastrofa, cine va ataca. De ce? Pentru ca sistemul imun are nevoie de timp sa actioneze!
Sistemul imunitar
De obicei, oamenii care nu sunt de specialitate, dar si cei simpli se gandesc la sistemul imun ca la un singur luptator, la un singur individ etc. care este acolo si se ocupa de toate. Gresit! Sistemul imun este asa: o armata de celule si de molecule care se unesc unele cu altele pentru a-si apara teritoriul. Cum de poate sa se ocupe de toate? Pentru ca stie ca fiecare se ocupa de treaba lui. O anumita celula se ocupa de un anumit microb. Nu se ocupa si de acela, si de celalalt pentru ca, probabil, s-ar epuiza. Prin urmare, avem bariere care arata ca un zid al cetatii care stiu sa opreasca ceea ce vine de afara. Cine incearca sa treaca gardul, va avea de-a face cu neutrofilele care se activeaza la tot ce misca si nu este de-al nostru si odata activate, este rau. Impart in jurul lor niste substante capabile sa omoare. Sunt ca o bomba atomica.
Complementul. Sunt o cascada de substante asemanatoare gazelor toxice care se plimba dintr-o parte intr-alta. Ca si neutrofilele, se declanseaza, doar ca el singur nu stie ce sa faca si are nevoie de cineva care sa traga alarma.
Leucocitele NK. Stiu sa recunoasca exact inamicul daca este marcat si stiu sa recunoasca celulele noastre care au luat-o razna pentru ca le citeste ceva de pe suprafata: le lipsesc insignele.
Leucocitele B sunt cele care produc anticorpi. Nu ataca nimic altceva decat inamicul. Partea proasta este ca au nevoie de timp sa se antreneze. De ce? Pentru ca exista foarte multi agresori. Atunci solutia foarte ingenioasa este sa avem cateva leucocite pentru fiecare agresor. Astea, odata intalnite cu agresorul, se inmultesc si incep sa produca anticorpi care sa-i opreasca pe agresori. Dar acest lucru dureaza. De obicei este de ordinul zilelor sau de ordinul zecilor de zile.
Nu fac rau nimanui, dar au nevoie de timp. Aici intervine vaccinul. Ce face vaccinul? Le arata celor trei, cinci leucocite B care patruleaza ori un microb omorat, ori un microb atenuat, prea slab care sa mai produca boala, ori o uniforma a microbului, poate insigna sau haina sau mitraliera, orice altceva. Le arata acestora ca, la un moment dat, acesta va fi cel care va ataca. Atunci acele leucocite B formeaza o anumita armata (…). Atunci nu va mai dura o saptamana pana cand leucocitele B vor forma anticorpi, ci cateva zeci de ore sau o zi. Asta inseamna vaccinul. Inseamna sa antrenezi o anumita armata de leucocite B care sa nu mai piarda vremea o saptamana de zile. Majoritatea leucocitelor B mor, dar nu raman trei, ci 3.000, mult mai performante si mult mai pregatite. In regula, avem antibiotic, dar in momenul in care manifestarile fizice sunt evidente, primul moment in care poti pune diagnosticul, nu mai ai ce sa tratezi cu antibiotic. De exemplu, tetanosul. Cand apar deja semnele, este prea tarziu, nu poti sa mai faci nimic, poate doar sa speri ca organismul ii va face fata. De asta vaccinam antitetanic. De exemplu, rujeola. Nu exista niciun medicament care sa-i faca fata virusului rujeolic.
Citeste si Vaccin impotriva tetanosului, difteriei si tusei convulsive, disponibil in farmacii
Limfocitele T. Omoara de aproape, sunt in contact cu inamicul. La fel ca si leucocitele B, nu fac rau in jur, dar au nevoie de timp sa actioneze. Varicela facuta la varsta mica este mai putin rea, nu am spus ca este mai buna. Daca crezi ca este mai bine sa faci varicela decat sa te vaccinezi antivaricela, este gresit pentru ca varicela poate sa te omoare in multe feluri, la orice varsta: afectarea plamanilor, afectarea creierului sau produce niste dezechilibre care fac ca stafilococul normal de pe piele, din nas sa produca niste infectii catastrofale. Cu vaccinurile si bolile imunologice este in felul urmator: daca ai contraindicatie, poti sa-l faci (…). Vaccinurile contin niste substante care <<prostesc>> temporar sistemul imun. Ca sa-l faci sa creada ca insigna este dusmanul trebuie sa-i dai o votca. Dupa ce a baut votca, s-ar putea sa traga cu prastia in jurul sau, in timp, urmand ca, dupa aceea, sa-i treaca efectul in cateva saptamani. Eu cred ca acele boli autoimune care se agraveaza sau care apar dupa vaccinare au legatura cu asta. Nu sunt produse de vaccin, ci este ceva care este reaccentuat sau care statea pe punctul de a se declansa oricum in urmatoarele saptamani.
Cauzele bacteriene ale meningitei
Exista mai multe cauze ale meningitei. Principala cauza a meningitei de la doua luni pana la cinci ani este o bacterie are se numeste Haemophilus influenzae de tip b (Hib), iar pentru HIV exista vaccin care este inclus in hexavalent, de aia vaccinam de Haemophilus, cauza de meningita la copilul intre unu si cinci ani. La nou-nascut si sugarul mic mai exista o cauza groaznica de meningita care este pneumococul. Majoritatea vaccinurilor pneumococice se pare ca nu fac mare scofala pe revenirea acestui risc. Dupa varsta de cinci ani, principala cauza de meningita, in afara de nou-nascut, sunt virusurile. Predomina meningococul. In Romania, se pare ca predomina tulpina B.
In cadrul conferintei, medicul a precizat ca este ilegal sa i se ceara unui copil sanatos, la gradinita sau la cresa, sa i se faca exudat faringian sau nazal. In acest ca, nu trebuie sa ne fie teama sa dam in judecata Directia de Sanatate Publica (DSP).
„Copil sanatos in colectivitate, i se cere, in mod ilegal, sa i se faca exudat, gasesti streptococ si esti pus, in mod ilegal, sa-l tratezi (…). Aparati-va drepturile, nu o sa vina nimeni sa va apere niciun drept. Este ilegal sa ceri investigatii de acest tip unui copil sanatos. Este ilegal sa soliciti tratament unui copil sanatos pretinzand ca este un factor de risc pentru colectivitate. Nu, nu este! Microbii pe care ii avem, pe piele, in nas, chiar credeti ca putem sa-i omoram pe toti?”, a precizat dr. Alexis Cochino in cadrul evenimentului INSMC.
Citeste si Vaccinul anti-rotavirus, asociat cu scaderea cazurilor de diabet la copii
Autor: Andreea Borcila