Posibilele efecte pe care un divort le poate avea asupra unui copil reprezinta grave motive de ingrijorare in randul parintilor si, de multe ori, titlurile de presa si atitudinea generala a societatii zilelor noastre alimenteaza aceasta vina a cuplurilor cu copii care, dintr-un motiv sau altul, nu au reusit sa isi salveze casnicia.

Vezi si Cum sunt copiii afectati de divortul parintilor: care este cel mai traumatizant factor al rupturii

Cu toate acestea, cel mai important lucru in cazul relatiei unui cuplu cu copii, indiferent daca aceasta se sfarseste printr-un divort sau nu, este urmatorul: parintii trebuie sa minimizeze stresul si starile conflictuale dintre ei, pentru binele copilului. Desi un divort poate fi problematic in dezvoltarea copilului, o casnicie nefericita, in care parintii se urasc si se ataca reciproc in permananeta, un camin in care domina ostilitatea, poate fi mult mai daunator unui copil.

„Divortul se numara si el printre solutii, dar nu este «solutia». Eu le spun pacientilor mei asa «Divortati ori nu divortati, intrebarea este cum comunicati, chiar si dupa divort?». Daca vorbim despre un cuplu cu un copil, partenerii vor comunica oricat traieste acel copil. Este important cum comunica si cum reusesc sa pice la un fel de intelegere pentru a nu se exacerba razboaiele astea din spate. In cazul bunurilor este simplu, se impart la partaj. In cazul unui copil nu ai cum sa faci acest lucru, nu poti sa il imparti. Deci, trebuie sa ajungi la un compromis si sa reusesti sa comunici macar pentru el”, este de parere psihologul clinician George Chiriacescu, de la Clinica Anima et Animus.

Exista insa cazuri, potrivit specialistului, cand separarea cuplului este imperios necesara pentru binele copilului. „In cazurile in care exista violenta domestica, separarea este nu doar recomandata, ci aproape se impune. Norocul este ca totusi aceste zone atat de extreme, cel putin asa sper eu, nu sunt norma. Cu toate acestea, sunt foarte multi oameni traumatizati de zonele astea nu atat de fierbinti, care par ca-s tolerabile. Cand exista un factor traumatic evident, este posibil ca un copil sa iasa mai putin tarat pentru ca incepe sa ia decizii «asa nu». Desigur, din punct de vedere afectiv este nevoie sa se reajusteze putin”, a completat psihoterapeutul George Chiriacescu.

Exista insa si posibilitatea ca un copil traumatizat de relatia violenta a parintilor sa fie marcat si chiar sa ia decizii proaste in viata de adult. De exemplu, desi in multe cazuri un copil dintr-o familie de alcoolici nu va bea la maturitate, fondul sau afectiv poate ramane grav afectat. „Acest copil poate fi neincrezator in abilitatile profesionale, poate fi anxios cu gandul la ziua de maine. Sunt si cazuri in care copiii urmeaza modelul parintilor. Daca persoana de care sunt mai legati este factorul de forta acolo, este cea agresiva, atunci s-ar putea sa preia comportamentul ei. Sunt variante in care oricat de neuman suna, tatal cu fiul o bat pe mama”, a mai spus psihologul.