Cum sunt copiii afectati de divortul parintilor: care este cel mai traumatizant factor al rupturii

divort

Divortul reprezinta o schimbare adesea traumatica, pivotala in lumea unui copil. Aflat in fata acestei decizii, copilul poate experimenta sentimente de tristete, furie si anxietate si se poate adapta mai cu greu cu modul in care se vor schimba vietile tuturor membrilor familiei. Varsta copilului, insa, influenteaza foarte tare felul in care acesta este impactat de divort si felul in care raspunde si intelege noua structura familiala.

Vezi si Cum trec copiii peste divortul parintilor?

Potrivit lui George Chiriacescu (foto), psiholog clinician si psihoterapeut adlerian la Clinica Anima et Animus, adolescentii tind sa inteleaga, in cele mai multe cazuri, situatia unui divort al parintilor, mai ales daca tensiunile din familie sunt evidente.

Conteaza foarte mult tipul de relatie de la nivelul familiei. In general, parintii incearca sa mascheze tensiunile dintre ei. Ce stim despre copii, poate este mai evident acest lucru la copilul mic, dar si la cel mare, este ca sunt excelenti observatori. De vazut oricum vad tensiuni, poate mai greu este cu interpretatul a ceea ce se intampla. Cand vorbim despre copilul mic, interpretarea de multe ori este eronata daca nu vine un adult si-i explica, il lamureste de context, luand in seama varsta, nivelul de dezvoltare. Adolescentul are continut abstract, poate sa gandeasca la nivel abstract, dar este si el la inceputul acestui proces. Exista o mare doza de egocentrism. El abia invata sa se gandeasca si la ceilalti, sa aiba grija si de emotiile celor din jur, iar acest lucru face ca perspectiva asupra evenimentului sa difere”, explica specialistul.

Este important insa de stiut ca adolescenta si-a marit plaja in ceea ce priveste dezvoltarea varstelor si a coborat plafonul, ceea ce inseamna ca sunt mult copii care isi incep adolescenta, inclusiv hormonal, la varsta de 13-14 ani. Mai mult decat atat, de retinut este si faptul ca fiecare persoana este unica si poate percepe diferit aceeasi experienta. „Putem vorbi despre un cuplu care divorteaza, o familie cu trei copii, cu un an jumatate diferenta intre copii, vorbim despre 5-8 ani, fie de 15-18 ani. Fiecare copil in parte va avea propria experienta a divortului parintilor, va avea poate un parinte favorit ori un parinte de care se simte mai putin legat”, spune George Chiriacescu.

Parintii se despart: reactia copilului, dominata de anxietate

De cele mai multe ori, chiar daca parintii incearca sa ascunda tensiunile aparute in cuplu, copiii pot simti ca lucrurile intre mama si tata nu stau tocmai bine. Reactiile lor, desi de multe ori sunt dominate de stari anxioase, sunt totusi diferite.

„Unii copii se pot gandi ca le era teama de acest lucru, se pot intreba ce se va intampla cu ei dupa despartirea parintilor, pot fi usurati, se pot gandi «In sfarsit, o sa fie liniste, de ce nu v-ati gandit pana acum sa faceti asta?» – un puber, un adolescent ar putea reactiona asa, copiii mai mici poate nu. Desi te poti mira de cat de logici pot fi copiii in intervalul asta al claselor 1-4. Iti pot da niste raspunsuri care sa te faca sa realizezi ca ei vad mai mult si inteleg mai mult decat aveai tu impresia sau decat ai inteles tu la un moment dat”, explica psihologul clinician.

Exista, asadar, posibilitatea ca un copil adolescent sa accepte ca divortul parintilor este cea mai buna alegere. Cu toate acestea, de cele mai multe ori copilul, fie adolescent ori mai mic, este de-a dreptul ingrozit de perspective. „Nu se gandeste neaparat ca era mai bine inainte, cand mama si tata erau impreuna, dar se gandeste «Eu acum unde stau, ce fac?» Mai ales cand cei doi parinti nu pica de acord in legatura cu cine creste copilul”, a declarat psihoterapeutul George Chiriacescu, subliniind ca atitudinea parintilor unul fata de celalalt, felul in care folosesc copiii in razboiul dintre ei este, de fapt, factorul traumatizant.

„Mai avem incercarea unuia dintre parinti de a-l sabota pe celalalt, fie ca vorbim despre relatia aceluia cu copilul, fie despre tipul de educatie pe care incearca sa i-o ofere. Se intampla de multe ori, de pilda, ca mama sa vina cu niste reguli, cu niste limite, iar tatal vine cu si transmite mesajul exact pe dos. Copilul ajunge sa fie rupt in doua. Intr-o parte e intr-o zona hedonica, in care placerile lui sunt cele care conteaza, iar parintele care, sa zicem, il aduce cu picioarele pe pamant devine de nedorit. Intr-un final, cel care ofera placeri ofera, de obicei, doar acele placeri, nu si apropiere, si pe un termen limitat de timp. Copilul este pur si simplu cumparat”, explica specialistul.

In adolescenta, insa aceasta atitudine a parintilor poate genera o multime de probleme. Copilul poate manifesta sentimente de abandon afectiv, lucru care il poate determina, de pilda, sa isi aleaga un anturaj nefavorabil. Mai mult decat atat, in cazul in care anturajul ales il respinge, adolescentul poate fi pur si simplu distrus.

Cum este un copil influentat de divort pe termen lung?

Efectele rupturii dintre parinti nu se manifesta doar in copilarie, ci si pe termen lung. Un divort poate impacta relatiile de cuplu ale copilului atunci cand acesta devine adult in moduri foarte diferite.

„Exista posibilitatea sa nu depuna efort in relatii, daca apar probleme sa plece din relatie, fara sa incerce sa mai repare ceva, fara sa conteze ce spune celalalt. Exista si posibilitatea sa nu isi doreasca sa divorteze niciodata, indiferent de gat de grea devine situatia. Se va gandi «Uite, ai mei au divortat, mie mi-a fost rau, iar pentru copii trebuie sa ramai acolo», lucru care nu este deloc logic, pentru ca s-ar putea sa ii faci rau copilului daca stai in relatii tensionate pe termen lung. Poate ajunge si la concluzia ca nu isi doreste relatii, ca isi doreste partener sau parteneri, dar nu o relatie serioasa, copii, casatorie. Daca are o structura interiorizata, pur si simplu ramane un introvert, cu o doza de tristete, alienare fata de grupurile sociale, se tine departe de prieteni. Mai exista si varianta in care devine un hedonist prin excelenta, in care totul este despre el, despre ce-i ofera placere, partenerii sunt si ei doar obiecte ale placerii, nu persoane, nu se conecteaza afectiv la ei si ii e si frica sa faci acest lucru”, spune psihologul George Chiriacescu, mentionand ca toate aceste lucruri se intampla din cauza ca, in viata adulta, experientele copilariei raman in zona constienta foarte rar, iar mare parte dintre acestea trec in subconstient. „Ele devin un stil de viata, ruleaza in background”, conchide psihologul.

Vezi si Copiii cu ADHD, motiv de divort?

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here