Autodiversificarea este o alternativa la diversificarea „traditionala”, o extensie a alaptatului la cerere, care presupune, ca si concept, a avea incredere in copilul tau ca stie ce, cand si cat are nevoie sa manance. Copilului ii este lasata libertatea de a manca de la inceput alimente solide, alegand singur ce si cat doreste, ii este oferit controlul exclusiv al hranei sale, este lasat sa experimenteze, sa descopere gusturi si texturi, sa se joace cu bucatile de hrana. Bineinteles, parintele este cel care decide ce va pune in farfurioara copilului, insa rolul sau se opreste la a-i oferi alternative, lasandu-l pe bebelus sa aleaga.

Contrat credintelor „populare”, nu exista studii clare care sa probeze ca diversificarea cu alimente pasate, care succede alaptarea sau formulele de lapte, este cea mai sanatoasa pentru copil. Prin autodiversificare copilul invata ordinea naturala a hranirii, mai intai sa mestece si apoi sa inghita.

In primul an de viata laptele ramane alimentul de baza, solidele constituie o alimentatie complementara si nu se ofera copilului de foame, ci pentru a-l invata sa mestece, sa inghita, sa recunoasca gustul diferitelor alimente si sa-si formeze preferinte.

Joaca cu mancarea devine, astfel, o metoda eficienta prin care bebelusul invata sa se hraneasca singur, dupa preferinte, evitandu-se astfel blocajele de alimentatie pe care le manifesta fiecare copil „indopat” cu lingurita.

Copilul va invata, astfel, sa „iubeasca” mancarea, cunoscand fiecare aliment in parte prin intermediul papilelor gustative.

Autodiversificarea ajuta la dezvoltarea motorie a copilului, atat printr-o mai buna coordonare mana-ochi, cat si prin deprinderea mestecatului. Aceasta metoda incurajeaza copilul spre independenta si ofera o alternativa lipsita de stres in timpul meselor.

Pas cu pas

Autodiversificarea se realizeaza in trei etape distincte. Intr-o prima faza, in momentul in care copilul invata sa stea in scaunelul sau special, el va participa la mesele familiei, observand gesturile adultilor si invatand prin imitare. Acest obicei va starni, totodata, apetitul copilului pentru diverse alimente, fiind cunoscut faptul ca majoritatea copiilor sunt foarte pofticiosi si curiosi sa descopere mereu lucruri (in acest caz gusturi) noi.

Pentru inceperea diversificarii propriu-zise se asteapta un semnal clar: copilul trebuie sa devina interesat de mancarea adultilor. Citeste aici mai multe.

Odata primit acest semnal, urmeaza etapa „jocului” cu mancarea, ce poate dura de la cateva saptamani la cateva luni. In acest timp, copilul dobandeste refexul de a mesteca, concomitent cu cresterea primilor dintisori, ajungand sa paseze alimentele pe care si le introduce in gurita si apoi sa inghita hrana.

Ultima etapa este cea in care bebelusul invata efectiv sa manance singur, cu manutele si, in paralel, cu tacamuri (da, murdarindu-se si dand mancare pe bavetica, pe masuta, pe jos etc, dar sa nu crezi ca diversificarea „clasica” te scuteste de aceasta distractie). 🙂

Citeste si: Iata cele mai bune alimente pentru autodiversificarea bebelusului