Cum se manifesta rinita alergica si astmul la copii. Copilul tau stranuta des, are nasucul infundat sau din contra, secretii nazale apoase, lacrimeaza si tuseste? Verifica daca nu cumva are rinita alergica sau chiar astm.

Invata sa recunosti rinita alergica

Manifestarile rinitei cronice alergice sunt usor de confundat cu o raceala care se prelungeste sau se tot repeta. Pacientii se plang in general ca “racesc usor”, dar niciodata nu fac febra. Iar altii se plang ca sufera de o raceala care nu mai trece.

Simptomele la care ar trebui sa fim atenti in cazul rinitei, potrivit lui Rares Simu, specialist in imunologie clinica si alergologie, medic homeopat, sunt urmatoarele:

• Rinoree – scurgere de secretii apoase din nas, stranutul repetat, in salve, obstructia nazala – dificultatea de a respira bine pe nas, pruritul – mancarimea nazala.
• La nivelul ochilor apare lacrimare abundenta, mancarimi, roseata.
• La nivelul urechilor poate aparea mancarime, la fel la nivelul faringelui sau laringelui.
• Un alt simptom, care este mai putin caracteristic si poate induce in eroare chiar si medicul, este tusea. Aceasta poate sa apara ca urmare a scurgerii posterioare a secretiilor nazale. Secretiile ajung in faringe si apoi irita laringele, traheea, bronhiile mari si produc o tuse iritativa. Uneori acesta poate fi unicul simptom al rinitei alergice.
• In cazurile cu evolutie indelungata poate sa apara anosmia (scaderea sau disparitia mirosului).

Toate aceste manifestari sunt influentate atat de concetratia alergenului, cat si de alti factori nespecifici, iritanti ai mucoasei nazale.

Citeste si: De ce creste numarul copiilor cu alergii?

“De exemplu, o persoana alergica la acarieni daca locuieste intr-un mediu curat, salubru, bine aerisit este posibil sa nu aiba manifestari sau acestea sa fie minime. In momentul in care schimba mediul, calatoreste si este cazat la un hotel sau la o cabana unde cantitatea de praf de casa este mult mai mare, simptomele se pot agrava.

O alta situatie: persoanele alergice la polen, in timpul sezonului de polenuri, daca ajung in zone cu vegetatie abundenta, risca o agravare a rinitei. Pentru acesti pacienti este benefic climatul marin, cu aerosoli salini, unde concentratia de polen este minima. Acest climat este nefavorabil, in schimb, pacientilor alergici la mucegaiuri, deoarece umiditatea crescuta favorizeaza dezvoltarea alergenului.

Dintre iritantii nespecifici care pot agrava simptomatologia mentionez mirosurile puternice (parfumuri, detergenti), fumul de tigara, curentul de aer rece, schimbarea temperaturii (trecerea de la cald la rece sau invers), ceata, umezeala.

Trebuie stiut ca acesti factori agraveaza simptomatologia si in cazul rinitelor cronice de alta cauza, nu doar alergica” explica alergologul.

Citeste si: Rinita alergica, mostenire de familie

Uite cum recunosti astmul bronsic

Frecventa astmului bronsic alergic este mai redusa decat cea a rinitei alergice. Se apreciaza ca aproximativ 5% dintre adulti si 10% dintre copii sufera din aceasta cauza. In cazul copiilor, se constata o usoara prevalenta a bolii la baieti, in timp ce la adulti proportia este egala.

Potrivit alergologului, astmul bronsic este o afectiune cronica a plamanilor, care se caracterizeaza printr-o inflamatie a mucoasei bronsice si o sensibilitate exagerata a acesteia. Acestea duc la aparitia unor modificari la nivelul peretelui bronsic, ceea ce ingreuneaza patrunderea, dar mai ales, eliminarea aerului din plamani.

“Se manifesta prin” senzatia de sete de aer” – asa cum o descriu pacientii. Sunt de fapt, trei simptome tipice care apar in astm:

• dispnee (respiratie dificila),
• tuse (care poate fi uscata sau productiva)
• wheezing (un suierat care se aude la respiratie si care este dat de ingustarea cailor respiratorii mici).

De obicei, aceste simptome apar periodic, cu o frecventa care depinde de gravitatea bolii, precum si de expunerea la factorii alergeni cauzali. In plus, la fel ca si in rinita alergica, si alti factori pot sa declanseze o criza: iritanti nespecifici- parfumuri puternice, fum de tigara, curent de aer rece, ceata, umezeala. In unele cazuri, crizele sunt declansate de efort, mai ales in cazul tinerilor. De fapt, simptomele apar la cateva minute dupa intreruperea efortului. Crizele de dificultate respiratorie, mai ales in cazurile usoare, dispar spontan dupa cateva zeci de minute”, spune specialistul. Aceste crize pot sa apara cu o frecventa variabila, de la cateva pe an la cateva pe saptamana. In functie de aceasta frecventa se stabileste, clinic, gravitatea bolii. Intre aceste crize pacientii, aparent, nu au niciun fel de probleme.

De multe ori, la fel ca si in cazul rinitei, se confunda crizele de astm bronsic cu infectiile respiratorii (traheite, bronsite, pneumonii) administrandu-se un tratament antibiotic, “care nu are niciun efect in astmul bronsic! Este adevarat ca pacientii cu astm bronsic sunt mai sensibili la raceli si acestea trebuie tratate corespunzator. Intotdeauna trebuie insa facuta diferenta intre criza astmatica propriu-zisa si asocierea unei infectii respiratorii”, avertizeaza Rares Simu, specialist in imunologie clinica si alergologie.

Atentie la copiii mici sub 3 ani!

Din cauza imaturitatii sistemului respirator, “la copiii mici sub 3 ani, pot aparea infectii respiratorii repetate, care mimeaza astmul bronsic, asa numitele bronsiolite acute. De obicei, dupa ce depasesc varsta de 3-4 ani, acesti copii nu mai au probleme de acest fel. In cazul lor trebuie totusi investigat terenul alergic. Daca acesta exista, este foarte probabil ca sa se dezvolte astmul bronsic dupa depasirea varstei critice de 3-4 ani. La fel ca si in cazul rinitei, pentru diagnostic, trebuie in primul rand sa se stabileasca daca este vorba despre astm bronsic si apoi trebuie stabilita cauza – daca este o alergie sau nu. In cazul astmului bronsic este important sa fie analizate simptomele pacientului. Diagnosticul este usor de pus daca medicul surprinde pacientul intr-un episod de criza. In caz contrar, lucrurile devin mai complicate, deoarece exista pacienti la care intre episoadele de criza nu pot fi observate modificari. Pentru un diagnostic corect sunt foarte utile anumite investigatii si in special, probele respiratorii.

A doua parte a diagnosticului trebuie sa stabileasca daca este prezent terenul alergic. Se poate determina factorul alergen cauzal prin teste cutanate (la nivelul pielii) sau prin analize din sange (Ig E specifice), la fel ca in cazul rinitei alergice. Stabilirea etiologiei este importanta pentru stabilirea masurilor terapeutice eficiente” spune alergologul.

Potrivit specialistului, trebuie luate masuri specifice care se adreseaza alergiei. Aceste masuri constau in masuri de profilaxie a expunerii la alergen.

Citeste si: Alergiile respiratorii, afectiuni frecvente primavara