Rinita alergica este o afectiune comuna ale carei simptome sunt asemanatoare racelii: stranut des, congestie nazala si secretii abundente, presiune la nivelul sinusurilor, secretii si mancarimi oculare dar si mancarimi la nivelul boltei palatine (cerul gurii).

”Rinita alergica apare pe un fond de predispozitie genetica si de expunere la factori de mediu – acarieni, mucegaiuri, polenuri, epitelii animale. Dincolo de severitatea bolii si de consumul mare de medicamente, rinita alergica determina o alterare profunda a calitatii vietii, tulburari de somn, tulburari de concentrare, impactarea activitatilor cotidiene, dureri de cap. Complicatia cea mai de temut este aparitia astmului bronsic, la care pacientii cu rinita sunt de 4-5 ori mai expusi. Pot aparea noi sensibilizari si noi expresii clinice – alergii alimentare, care vor complica viata pacientilor și a familiilor lor”, ne-a declarat dr. Violeta Perlea, medic primar alergologie si imunologie clinica, Centrul Medical Medsana

In cazurile grave ale rinitei alergice, simptomele pot include dureri de cap, transpiratii, dureri faciale (cauzate de sinusuri) si chiar pierderea mirosului si gustului, iritabilitate si insomnie.

Vezi si De ce creste numarul copiilor cu alergii?

Rinita alergica poate fi sezoniera sau perena. In primul caz, ea apare in mod special in anotimpurile in care in natura exista mult polen si este intalnita la copiii cu varste mai mari de sase ani. La copiii mai mici este mai frecvent intalnita rinita perena, care se manifesta pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, care poate fi acuta sau cronica. Si nu ar fi acestea singurele ei clasificari. Potrivit specialistilor, rinita alergica mai poate fi diferentiata in functie de severitate si de cat de des  afecteaza persoana. Astfel, exista rinita alergica intermitenta (simptomele se manifesta mai putin de patru zile pe saptamana sau mai putin de patru saptamani pe an), rinita alergica persistenta (simptome care se manifesta patru sau mai multe zile pe saptamana, vreme de patru sau mai multe saptamani pe an), rinita alergica usoara (simptome usoare, care nu afecteaza activitatile cotidiene ori somnul) si rinita alergica moderata spre severa (in care simptomele afecteaza activitatile de zi cu zi si somnul, fiind foarte deranjanta).

Pe langa alergeni, cauza rinitei alergice poate fi reprezentata de factorii genetici. Mai multe studii care au avut loc de-a lungul timpului au ajuns la concluzia ca daca parintii sufera de alergii, este foarte probabil ca pe parcursul vietii la copii sa apara rinita alergica. Studiile au demonstrat ca majoritatea persoanelor care sufera de rinita alergica au fie un parinte, fie un frate sau o sora care sufera de o alergie.

Ca si in cazul alergiilor alimentare, rinita alergica declansata de factorii non-alimentari este un raspuns al sistemului imunitar la substante pe care in mod gresit le percepe ca fiind daunatoare. Iar raspunsul este o productie de anticorpi care vor sa protejeze organismul in fata asa-zisilor ”invadatori”. Anticorpii isi fac treaba transmitand semnale vaselor sange pentru a se largi si pentru ca organismul sa produca substante chimicea inflamatorii, precum histaminele. Tocmai acest raspuns este cel care cauzeaza aparitia simptomelor rinitei alergice.

In privinta factorilor alergeni in cazul rinitei, acestia pot fi de interior sau de exterior: polen, mucegai sau fungi, acarieni, blana sau parul animalelor de companie, cojile sau crustele de pe blana sau penele acestora, parfumul si chiar si fumul de tigara.

Stiai ca…

… in mod impropriu rinita alergica se mai numeste si febra fanului? O data pentru ca nu fanul declanseaza alergia, si in al doilea rand pentru ca febra nu se numara printre simptome.

In afara neplacerilor provocate de reactia la alergeni, rinita alergica poate agrava astmul determinand tuse si respiratie suieratoare. De asemenea, congestia prelungita a sinusurilor poate predispune la sinuzita. La copii, o complicatie a rinitei alergice poate fi infectia urechii (otita medie).

Cum deosebesti rinita de raceala

Chiar daca multe dintre simptome pot fi asemanatoare pana la a confunda rinita cu o raceala, diferenta principala dintre ele este aceea ca raceala se manifesta cu febra si o alterare a starii generale. In ceea ce priveste debutul simptomelor, raceala incepe ”sa se vada” dupa 1-3 zile de la expunerea la virus, in vreme ce rinita se manifesta imediat dupa expunerea la alergen. Secretiile nazale in rinita sunt apoase, pe cand cele din raceala sunt consistente si eventual de culoare galbena. Referitor la durata manifestarilor, in cazul rinitei ele sunt prezente atata vreme cat organismul este expus la alergen (poate fi vorba de saptamani), pe cand in raceala dureaza intre trei si sapte zile.

Pentru o corecta diagnosticare a rinitei alergice este nevoie de o examinare clinica si de explorari functionale si imagistice, fiind luata in calcul si mostenirea genetica. Pe langa acestea se mai pot face teste imunologice (teste de provocare oculare, nazale sau cutanate, test RIST sau RAST etc)

Alergiile si alaptarea

Multa vreme s-a crezut ca alaptarea reduce riscul aparitiei rinitei alergice, astmului sau a altor boli atopice la copii. Cercetari relativ recente au demonstrat ca alaptarea in sine nu ofera protectie impotriva acestora, insa importanta ei in construirea unui sistem imunitar puternic ramane de netagaduit. Totusi, nu este de ignorat un aspect: copiii care au fost alimentati la san prezinta un nivel scazut de imunoglobuline E, in vreme ce la o persoana care se confrunta cu fenomene alergice, nivelul acestora este ridicat.

Tratamentul ca tratamentul, dar preventia…

Dupa efectuarea testarilor, alergologul este cel in masura sa prescrie tratamentul impotriva rinitei. Cu toate progresele medicale care au avut loc, deocamdata nu se poate vorbi despre un medicament minune sau o terapie ideala. Asa ca lucrul cel mai important ramane evitarea expunerii la factorii alergeni. Iar masurile sunt simplu de luat:

• Incearca sa reduci timpul petrecut afara cu cel mic in perioadele in care in natura exista mult polen;
• Cand revii acasa de la plimbare, schimba hainele in care a fost imbracat copilul si pune-le la spalat; usuca-le intr-un dispozitiv special, nu afara, in aer liber;
• Tine ferestrele si usile inchise si foloseste un aparat de aer conditionat prevazut cu filtre speciale;
• Nu folosi dispozitive de ventilatie care aduc aer din exterior;
• Mentine in locuinta o umiditate scazuta.