Nasterea unui bebelus aduce schimbari majore in rutina si situatia familiala. Daca ai deja un copil si aduci pe lume un fratior mai mic sau o surioara, cel mare va fi cu siguranta afectat de schimbare si va fi gelos, simtind ca bebelusul ii „fura” toata atentia parintilor. Este important sa ai grija pentru ca situatia sa nu fie perceputa si traita in mod dramatic de fratiorul mai mare. Astazi discutam despre cum il ajutam pe fratele mai mare sa depaseasca gelozia pe fratele mai mic.
Odata cu nasterea celui de-al doilea copil, ambii parinti, dar mai ales mama trebuie sa invete sa mentina un echilibru in felul in care acorda atentie ambilor copii. Niciunul dintre ei nu se poate lipsi de aceasta si totul trebuie organizat in asa fel incat sa se satisfaca toate necesitatile si drepturile copiilor. Fiul cel mare, oricat de pregatit ar fi pentru aceasta, incearca, in fata imaginii micutului din bratele mamei, un sentiment de pierdere si excludere.
Este important sa ajuti copilul mai mare sa isi accepte fratele si sa il faci sa se simta sigur de locul sau in sufletul vostru si in familie. Acest lucru nu va reusi insa sa elimine cu totul sentimentul de gelozie, care este legitim si inevitabil si, de aceea, trebuie sa fii mereu atenta si sa iei toate masurile necesare pentru ca situatia sa nu scape de sub control.
Cand se naste al doilea copil, primul nascut trebuie sa se adapteze la o situatie cu totul noua. Dintr-o data, foarte multe lucruri trebuie impartite cu noul venit si cel mai important dintre ele este atentia din partea parintilor. Este normal, deci, sa fie gelos si, din acest motiv, parintii nu trebuie sa il judece si sa il invinovateasca si nici sa fie dezamagiti daca el nu se dovedeste a fi entuziast de „noul locatar”.
Cateva semne ce ar trebui urmarite
In momentul nasterii fratiorului sau surorii mai mici, voi, ca parinti, trebuie sa urmariti cu atentie comportamentul primului nascut, pentru a identifica schimbarile, mai mult sau mai putin explicite, determinate de starile sale sufletesti si a-l ajuta sa le exprime. Trebuie sa tii cont ca lumea lui se schimba cu totul si se simte ca si cum ar fi pe un teren cu nisipuri miscatoare, permanent in pericol sa va piarda.
Pentru a-l intelege, incearca sa te pui in locul lui. Un copil de 3-4 ani se vede pus in fata unui bebelus care nu poate fi un prieten pentru ca nu vorbeste cu el, nu merge si nu se joaca. Din contra, plange si atrage tot timpul atentia mamei care nu mai are timp si de el. Se nasc astfel sentimente confuze, iar starile lui trec de la curiozitate la dezamagirea de a nu mai fi centrul lumii parintilor sai. Incepe din acest motiv sa se teama ca nu mai este iubit la fel de mult ca inainte si se poate intampla ca, prin diferite manifestari, sa incerce sa atraga atentia celor mari si sa „testeze” iubirea lor. De exemplu, in timp ce tu esti ocupata pana peste cap cu cel mic, fiul cel mare poate sa faca o prostioara sau sa planga pana te scoate din sarite.
Voi, ca parinti, trebuie sa stiti ca nu trebuie sa va pierdeti calmul si trebuie sa gasiti timp si pentru el. Fratii sau surioarele mai mari pot, in unele cazuri, din cauza acestei rivalitati sa faca adevarate scene de gelozie si chiar sa aiba comportamente regresive, cum ar fi sa faca pipi in pat sau sa isi suga degetul. Uneori, apar si manifestari de furie sau teama excesiva. Comportamentele sunt diferite si fiecare copil se exteriorizeaza in felul lui.
La unii copii, mai introvertiti, manifestarile de gelozie sunt mascate: dureri de burta, eruptii cutanate, tulburari de somn si cosmaruri ori tulburari alimentare, ticuri sau comportamente neobisnuite. Este vorba de tulburari somatice prin care se exprima starea de „rau” pe care cel mic o simte, dar pe care nu reuseste sa o exprime in cuvinte.
Sigur ca sunt si cazuri in care nou-nascutul este imediat acceptat cu dragoste si entuziasm de catre frate sau sora. Nu trebuie sa va preocupati excesiv de acest aspect, pentru a nu risca sa amplificati proportiile evenimentelor. Gelozia intre frati este un eveniment normal si, de regula, destul de repede si cu atentie din partea voastra cedeaza gradat locul prieteniei si solidaritatii fraterne, creandu-se intre ei acea complicitate care ii va uni intreaga viata.
Nu il lua prin surprindere
Este bine ca fiul sau fiica ta sa afle ca va avea un fratior sau o surioara inainte de nasterea propriu-zisa. Copilul are nevoie de timp pentru a intelege si a se obisnui cu ideea. De asemenea, este important si felul in care ii prezinti situatia. El trebuie sa perceapa lucrurile in mod pozitiv si sa nu se simta amenintat de ce va urma.
