In fiecare an, in data de 22 aprilie se sarbatoreste Ziua Pamantului, ziua cand s-a nascut miscarea pentru protejarea mediului inconjurator.
Totul a inceput in SUA intr-o perioada cand au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care inabusirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenti impotriva razboiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, aparitia fibrelor optice, succesul melodiei “Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formatiei Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear in Carolina de Sud la centrala nucleara din Savannah River din apropierea orasului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze si fum, considerata ”semn al prosperitatii”. Despre mediul inconjurator a inceput sa se vorbeasca din ce in ce mai des.
Ziua Pamantului a fost fondata de senatorul american Gaylord Nelson, in anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politica din dezinteresul pe care il arata fata de mediu. Ziua Pamantului a fost celebrata in primul an de circa 20 milioane de cetateni americani, in marea lor majoritate tineri si foarte tineri. Dupa doua decenii, in anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de tari au transformat Ziua Pamantului intr-o manifestare de amploare in istoria omenirii, prin alaturarea lor in dorinta de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
Fragil
Dar de ce atatea mobilizari de forte, te intrebi probabil? Pamantul este a treia planeta de la soare si are in compozitie piatra si metal ca "ingrediente" principale, ca de altfel si planetele Mercur, Venus si Marte. Fiecare dintre acestea au o suprafata solida, spre deosebire de celelalte planete gazoase. Terra are o constitutie particulara in sistemul solar. Este formata din trei invelisuri specifice: atmosfera, hidrosfera si litosfera, fiecare avand o structura si o constitutie complexa.
Datorita unor conditii favorabile specifice Terrei (invelisul gazos protector, prezenta oxigenului in atmosfera, existenta apei, temperaturi in limite moderate) a fost posibila aparitia si intretinerea vietii. Stilul de viata adoptat de oameni in ultima perioada s-a dovedit a fi cam nechibzuit. Cel mai cuprinzator studiu realizat vreodata in acest domeniu, cuprinzand concluziile a peste 1.300 de experti din 95 de tari, demonstreaza ca maniera in care au fost pana acum exploatate resursele naturale risca sa puna sub semnul intrebarii insasi posibilitatea Terrei de a asigura supravietuirea generatiilor viitoare.
Modalitatea dezechilibrata de folosire a bogatiilor naturale a produs modificari ireversibile in sensibila balanta care asigura viata pe Pamant. In acelasi timp, drept urmare a acestei adevarate secatuiri, eforturile de imbunatatire a conditiilor de viata in zonele afectate de saracie si boala ar putea fi compromise. Studiul, realizat sub egida Natiunilor Unite, in urma experimentelor si cercetarilor efectuate timp de patru ani, releva ca oamenii au modificat in mod dramatic, intr-o perioada extrem de scurta de timp, majoritatea ecosistemelor.
Felul in care societatea si-a asigurat in ultimii 50 de ani rezervele de hrana, apa potabila, lemn si petrol a dus la o adevarata degradare a mediului inconjurator.n Au fost si castiguri, economia cunoscand cresteri impresionante, iar pe unele piete existand abundenta de produse agricole, dar iata costurile: din 1945, suprafata de teren care a inceput sa fie cultivata a fost mai mare decat cea convertita la agricultura din 1700 pana in 1900.
Mai mult de jumatate din ingrasamintele chimice utilizate pana in prezent au fost aplicate dupa 1985, iar diversitatea regnului animal a fost redusa considerabil: intre 10 si 30% din speciile de mamifere, pasari si amfibii sunt amenintate cu disparitia. Nivelul resurselor de apa potabila si de peste este mult sub pragul care ar putea acoperi nevoile actuale. Realizatorii studiului au anticipat si reactia celor care sustin ca avantajele acestui stil de viata ar fi mai mari decat pierderile suferite, sustinand ca acestia fac parte cam din aceeasi familie cu cei care se incapataneaza sa creada ca fumatul nu cauzeaza cancer.
Info complementara: Specialistii au creionat cateva sugestii prin care omenirea ar putea sa mai slabeasca jugul la care a fost inhamata natura. Dintre recomandarile lor fac parte: schimbarea anumitor comportamente de consum, o mai buna educatie, taxarea mai usturatoare a celor care polueaza mediul inconjurator.
