Merge la scoala. Cat entuziasm! Sau poate ca nu prea observi entuziasm, bucurie sau orice urma de emotii pozitive. Ba din contra auzi tot mai des expresii de genul “nu vreau la scoala”, “nu-mi place acolo”, poate si ceva lacrimi sau se plange de dureri de burtica. Nu, nu joaca teatru.
Anxietatea (re)acomodorarii la scoala poate fi cat se poate de reala. Grijile si nelinistile copilului pot rezulta sub diferite. Dar iata cateva sfaturi pentru a-ti ajuta copilul sa treaca de perioada de tranzitie.
Citeste si: In sfarsit! Merg singur la scoala!
Ajuta-l sa-si creeze o legatura cu invatatorul/profesorul.
Copilul are nevoie sa se simta conectat cu un adult. Unul in care sa aiba incredere. Care sa-i aduca acel sentiment de siguranta. Unul care atunci cand parintii nu sunt in preajma sa-l inteleaga. Fara sa-si dea seama transferul de incredere de la parinti trece catre acel cadru didactic, scrie psychologytoday.com.
In momentul in care observi semne de neliniste constanta sau te confrunti cu refuzul copilului de a merge la scoala, ia legatura cu invatatorul/profesorul. Explica-i acestuia care sunt ingrijorarile tale si cauta-ti impreuna solutiile potrivite. In mod normal, un cadru didactic cu experienta stie cum isi poate ajuta elevul. Unii profesori considera ca oferindu-i elevului un rol sau o insarcinare anume il poate face sa se simta important.
Vezi si Hai la scoala/gradinita!
Ajuta-l sa-si faca prieteni printre colegi.
Intreaba cadrul didactic daca a observat cumva ca se leaga o prietenie cu vreun coleg. Afla de la copil daca isi doreste sa invite vreun coleg acasa sa-si petreaca timpul liber impreuna.
Uneori e greu sa zici „pa-pa”
Pentru unii despartirea (chiar daca este vorba doar despre cateva ore) poate fi dificila si poate aduce sentimente de confuzie, de neliniste. Poate e o idee sa inventati chiar un alt fel de a va lua „la revedere”?
„Te iubesc, ma iubesti, sa ai o zi minunata. Vin la 1 sa te iau”.
Asculta-i nelinistile.
Unele pot sa ti se para irationale, pentru ca esti adult „experimentat”, dar copilului tau acestea ii pot parea destul de serioase si de adevarate! Explica-i, ca ceea ce simte este normal si ca te bucuri de fapca vorbeste cu tine despre ele. Si mai ales, ca vei fi mereu dispus sa-l asculti si sa-l ajuti.
Incearca sa ramai conectat cu copilul.
5 minute de leneveala in pat impreuna, in care discutati despre orice. Dupa ore acorda-i timp sa discutati despre evenimentele, gandurile si emotiile din acea zi.
Fii atent la semne.
Este obosit, ingrijorat, trist? Povesteste-i ca aveai si tu nelinisti atunci cand (re)incepeai anul scolar. Informeaza-te si despre fenomenul de bullying si afla daca nu cumva a trecut printr-un episod neplacut.
Creeaza-i o rutina
Una sanatoasa si linistita (somn suficient, pauze dese, un mediu prietenos cu activitati placute de familie). Si sa stie ca acasa este mediul lui de confort unde poate discuta cu voi si ca aici poate gasi mereu intelegere.