8 provocari la cresa/gradinita

Momentul reintoarcerii mamei la serviciu poate insemna pentru cel mic o noua provocare: acomodarea in colectivitate, in conditiile in care multi parinti aleg varianta cresei sau a gradinitei, cu grupa baby. Am sa va prezint 8 provocari carora trebuie sa le faca fata copiii care frecventeaza cresa/gradinita, dar si parintii acestora.

Adaptarea unui copil care inca nu a implinit doi ani la un mediu nou, la persoane necunoscute, desprinderea de parinti, in special de mama, sunt aspecte de care trebuie sa tina cont un parinte cand face o asemenea alegere. Am si cateva solutii oferite de Andreea Persunaru, psiholog clinician la Mind Institute, specializat in terapii cognitiv comportamentale si certificat in Cercul Sigurantei, program de educatie in parenting, cu experienta in lucrul individual si de grup, cu copii scolari, adolescenti si mai ales adulti, ne ofera cateva detalii despre acomodarea la scoala.

Andreea Persunaru, psiholog clinician Mind Institute
  1. Niciun un parinte nu-si doreste ca micutul sau sa se simta parasit atunci cand este lasat la cresa/gradinita. Cum este recomandat sa lasi copilul la program treptat sau direct la 8 ore, mai ales daca nu este obisnuit sa stea cu cineva strain?

Ideal, gradinita sau cresa vor oferi o perioada de acomodare in care parintele sa fie disponibil pentru copil si sa poata observa cat de usor sau greu este pentru copil acest process. Parintele va astepta copilul intr-o zona in care nu va interfera cu activitatile copiilor. Este posibil ca acomodarea sa fie mult mai usoara si mai scurta decat anticipeaza parintele, insa in situatia opusa, acomodarea treptata poate fi varianta cea usor de tolerat atat pentru copil, cat si pentru parinte. Asta inseamna ca pentru copilul care se adapteaza usor, putem trece la un program lung mai repede decat pentru un copil care are dificultati de acomodare, insa pentru amandoi vom fi disponibili si atenti la nevoile copilului in aceasta perioada. Perioada de acomodare poate dura de la cateva zile pana la saptamani, iar in aceasta perioada elementele cheie sunt disponibilitatea parintelui si comunicarea parinte-copil-educator.

Vezi si Hai la scoala/gradinita!

  1. In situatia in care mama inca alapteaza copilul, cum ar trebui sa-si adapteze programul de alaptat astfel incat sa nu afecteze acomodarea celui mic?

Sunt multi copii alaptati la cresa, chiar si la gradinita, iar alaptarea nu intefereaza cu procesul de acomodare in colectivitate. Educatoarele au tehnici de linistire si adormire care pot fi la fel de eficiente ca adormitul la san (mangaiat, citit, pus muzica de somn). Este dreptul parintelui sa fie informat permanent despre metodele folosite, reactia copilului la ele si in functie de aceasta, trecerea copilului la programul care include somnul poate fi mai rapida sau sa dureze mai mult. Chiar si copiii care nu sunt alaptati au uneori dificultati in a se acomoda intr-un spatiu de somn in care sunt mai multi copii, insa abilitatile educatorului de a crea un spatiu care sa aduca liniste si siguranta si sustinerea acestui obicei sanatos de catre parinte rezolva usor aceasta dilema a somnului de pranz.

  1. Cum procedam cu micutii care nu sunt mancaciosi, dimpotriva abia mananca (mesele dureaza mult si cu insistente din partea parintilor). Se vor conforma ei programului meselor de la gradinita sau risca sa ramana flamanzi?

Pentru o acomodare usoara, parintele va povesti copilului din timp despre schimbarile ce vor urma. Acesta il poate expune treptat pe copil unor situatii similare, cum sunt centrele de activitati, unde de multe ori se serveste si masa. Asa incat, copilul si parintele sunt expusi anterior unor experiente similare cu gradinita, pot anticipa eventualele dificultati si le pot adresa acasa, inainte de intrarea in colectivitate. Educatorul va fi informat despre punctele in care copilul are nevoie de atentie speciala si impreuna cu parintele poate gasi strategii de lucru, incepand cu monitorizarea situatiilor care sunt ingrijoratoare pentru parinte (zile in care a mancat mai putin, mese la care hranirea a fost mai dificila) si continuand cu identificarea unor stimuli care pot influenta pozitiv schimbarea acestora – prezenta alaturi a unui coleg cu care copilul s-a imprietenit, oferirea de ajutor suplimentar la hranire sau invers – oferirea de mai multa autonomie.

4.Temerile multor parinti sunt ca virozele si racelile de sezon, bolile transmisibile ii vor afecta pe copiii care frecventeaza o comunitate. Cum pot fi evitate aceste probleme?

Parte din procesul de intrare in comunitate o reprezinta si imunizarea. Pediatrul poate informa parintele ce presupune acesta si care sunt masurile de preventie ce se pot oferi – insa aici discutam in mare parte despre vaccinuri si nu de imunostimulatoare, despre care stim ca nu feresc de raceli sau alte boli contagioase, ci in cel mai bun caz, maresc viteza de vindecare. Parerile sunt impartite in privinta acestui aspect, insa inca de la inscrierea copilului in colectivitate, parintele va fi informat despre riscul imbolnavirilor, iar ce putem noi gestiona sunt asteptarile in privinta acestui aspect si in privinta sprijinului pe care il putem primi de la pediatru si educator. Este important ca parintele sa fie informat despre primele semne ale bolii, iar parintele sa discute mereu cu pediatrul despre tratamentul necesar.

Citeste si Intrarea in colectivitate a copiilor nostri

  1. Sunt copii care nu dorm in fiecare zi la pranz, dar la gradinita/cresa este program special de somn. Este indicat ca parintele sa vorbeasca cu personalul sa faca activitati sau jocuri cu copilul daca acesta nu doarme?

Odata ce copilul descopera ca alternativa la somn este joaca, poate alege cu usurinta pe cea din urma. Educatoarele vor incuraja, in mod obisnuit, toti copiii sa doarma si pe cei care nu dorm, ii vor lasa sa aiba acces la activitati care nu ii vor stimula in un moment al zilei in care au acumulat obosela. Educatorul poate gasi metoda potrivita de a ajuta copilul ca treptat sa treaca la programul de somn; doar daca acest lucru se dovedeste imposibil in timp, putem adresa nevoia de activitati in aceasta perioada. Insa si acestea vor fi alese tot de educator, care stie ce este potrivit pentru varsta copilului, in acel moment al zilei.

  1. Daca plange mult in primele zile dupa mama sau dupa tata, trebuie luat copilul imediat acasa?

Despartirile pot fi dureroase si uneori insotite de lacrimi. Plansul care dureaza mai mult de cateva minute semnalizeaza o problema care poate fi nu neaparat legata de acomodarea la gradinita, ci cu despartirile de parinte in general. Un parinte informat, care stie ca un atasament sanatos inseamna si oferirea independentei si incurajarea ei inca de devreme, va exersa mici despartiri treptat si va pregati copilul pentru momentul in care despartirea va dura un numar de ore. Daca apare acest plans, care este intens si dureaza mult, copilul cel mai probabil nu se va linisti in mediul strain, ci va trebui scos din el si revenit treptat pana cand episoadele se vor scurta si rari. Copilul va dezvolta treptat o relatie securizanta cu educatorul, asa incat transferul de la parinte la educator nu va mai fii de la cunoscut – necunoscut, ci de la siguranta- la siguranta si intensitatea emotionala va ramane mereu in o zona mai usor gestionabila de copil.

  1. Daca dimineata copilul nu vrea sa mearga la gradinita si acest scenario se repeta timp de mai multe zile, trebuie retras sau dus in continuare in ideea ca poate se va obisnui?

Daca dimineata copilul se impotriveste, insa odata ajuns la gradinita, lucrurile se schimba si este dornic sa ramana, iar la plecare este incantat ca si-a petrecut timpul acolo, problema poate fi mai degraba gestionarea programului de pregatire de dimineata (trezitul devreme, imbracarea, drumul etc).  Daca refuzul apare si odata ajuns la gradinita si se repeta, parintele va investiga impreuna cu educatorul care sunt potentialele surse de disconfort ale copilului. Uneori copilul va putea verbaliza sursa disconforrtului, alteori poate fi nevoie de tehnici proiective, jocuri de rol pentru a afla ce anume cauzeaza acest refuz. Este traumatizant pentru copil sa fie dus si lasat la gradinita impotriva vointei lui, asa incat vom evita acest scenariu ascultand ritmul de acomodare al copilului si gasind pentru el locul potrivit.

  1. Vocabularul unui copil sub 2 ani este inca sarac, asa ca nu poate povesti ce a facut la cresa/gradinita. Daca i-a placut sau nu, daca l-a deranjat ceva sau cineva. Cum poate sa-si dea seama parintele daca sunt lucruri care nu-i convin acolo copilului?

Uneori si copiii care au vocabular bogat refuza sa povesteasca ce simt sau fac la gradinita. Acest comportament nu ofera indicii despre valenta impactului experientei (negativa sau pozitiva), ci despre felul in care acesta gestioneaza si organizeaza aceasta experienta cognitiv si emotional. Nu putem sti tot ce ii place sau displace copilului la gradinita, insa putem incerca sa construim povesti impreuna cu el, din care ne putem da seama cum se pozitioneaza el in colectiv, care ii sunt elementele de sprijin si potentialele surse de disconfort. Acest lucru se poate face prin joc de rol, prin desene pe care le putem discuta apoi impreuna sau prin intermediul cartilor care adreseaza povesti despre gradinita. Pentru copiii care nu vorbesc, limbajul non verbal din preajma educatorului si a colectivului pot indica daca el se simte sau nu in siguranta, la fel ca si calitatea despartirii si a reintalnirii.

Extrasfat: Din experienta sa de parinte, Andreea Persunaru spune ca educatorul este un mare element de sprijin. Conteaza mult cat este el de disponibil pentru copil, cunoasterea lui si introducerea in lumea asta, a colectivitatii. Andreea este mama a doua fetite, Smaranda care deja merge la gradinita, si a carei acomodare a fost lina si Ileana care se pregateste pentru a intra in comunitate.

Autor: Alexandra Manaila

Vezi si Pregatirea pentru scoala inceputa cu ceva timp inainte, creste sansele ca acomodarea sa fie lina

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here