Nu doar ereditatea, ci si obiceiurile alimentare nesanatoase au facut ca numarul cazurilor de alergii alimentare sa fie in crestere. Care sunt cele mai frecvent intalnite in randul copiilor, care sunt simptomele unei alergii alimentare, ce reactii severe pot avea loc si cum se manifesta ele, sunt intrebari la care ne-a raspuns medicul nutritionist Anca Fota (Cabinet de nutritie Anca Fota, www.ancafota.ro).

Care este mecanismul alergiilor alimentare?

Alergiile alimentare reprezinta reactii adverse cauzate de un mecanism imunologic. Cu alte cuvinte, sunt reactii ale sistemului imunitar fata de alimente pe care corpul nu le accepta. Sistemul imunitar percepe ca o proteina dintr-un aliment poate fi daunatoare si declanseaza un raspuns prin producerea de histamine, pentru a se proteja.

Exista alergii alimentare temporare si alergii alimentare permanente?

Alergiile alimentare au caracter permanent. Organismul reactioneaza de fiecare data cand intra in contact cu alergenul alimentar specific, prin producerea de histamine. Singura solutie pentru a preveni manifestarea reactiilor adverse este evitarea consumului de alimente care contin alergenul specific fata de care organismul are sensibilitate.

Vezi si Alergii, diagnosticate si tratate cu biorezonanta si bioptron

Care sunt cele mai frecvente alergii alimentare intalnite in randul copiilor? De ce unii copii fac alergie la un anumit aliment, iar altii nu?

Principalele alimente si grupe de alimente cu potential alergen sunt:

• Laptele si produsele lactate – reactiile alergice apar in primii ani de viata (primii 2-4 ani);
• Ouale – alergia apare in primul an de viata, iar albusul este mai puternic alergenic decat galbenusul;
• Graul – reactiile apar fata de proteinele (glutenul) continute in grau si alte cereale;
• Soia – bebelusii care sunt alergici la laptele de vaca pot fi alaptati cu lapte praf din soia, iar unii dintre ei pot avea alergie si la soia;
• Arahidele – sensibilitatea este foarte mare, chiar si urme de arahide pot declansa o reactive adversa;
• Fructele oleaginoase (nuci, alune de padure, caju, migdale, nuci pecan, nuci braziliene, nuci de cocos, castane, samburi de pin) – reactiile pot sa apara atat in copilarie, dar si la orice varsta;
• Pestele – reactiile pot sa apara in urma consumului de peste, dar si doar prin manevrarea pestelui sau a inhalarii aburilor pestelui gatit; reactiile sunt grave si ameninta viata;
• Fructele de mare (crustacee: crabi, homari, languste, creveti; moluste: calamari, caracatica, sepie) – reactiile sunt puternice si pot ameninta viata.
• Telina – uneori organismul percepe o legume sau un fruct ca fiind polen si manifesta o reactie alergica.

Exista un fenomen prin care, uneori, un anticorp nu reactioneaza doar la alergenul original ci si la un alergen similar, iar acesta poate sa apara la fructele de mare si fructele oleaginoase. Pe langa aceste alimente si grupe alimentare, organismul poate dezvolta reactii alergice la multe alte alimente, aditivi, toxine, paraziti. Deoarece fiecare organism este unic, iar factorii de risc sunt multipli, unii copii dezvolta reactii alergice la unii alergeni, iar altii la alergeni total diferiti. De asemenea, exista posibilitatea ca un copil sa nu intre in contact cu anumiti alergeni la varsta copilariei si sa descopere mult mai tarziu in viata anumite alimente la care este alergic.

Care sunt simptomele unei alergii alimentare? Sunt similare la toate alimentele sau se diferentiaza intre ele in functie de alergen?

Simptomele unei alergii alimentare se manifesta in general la nivelul tractului respirator, gastrointestinal, sistemului cardiovascular si la nivelul pielii. Cele mai intalnite sunt: dificultatile in respiratie si la inghitire, tusea, scaderea capacitatii de a vorbi, scaderea pulsului, ameteala, crampe la nivelul stomacului, greata, varsaturi, diaree, aparitia eczemelor. Simptomele sunt diferite in functie de alergen, dar multe dintre ele sunt comune mai multor alergeni. Este foarte important ca diagnosticarea sa fie facuta de un specialist, deoarece prin autodiagnosticare se pot elimina inutil din alimentatie alimente si chiar grupe alimentare necesare, iar acest lucru poate duce la carente nutritive.

Vezi si Alergie sau intoleranta alimentara?

Alergiile alimentare pot avea reactii severe?

Simptomele unei alergii alimentare sunt variate, de la manifestari usoare pana la manifestari foarte grave, cum este anafilaxia, o reactie ce poate cauza moartea. Aparitia acesteia este precedata de simptome ca: dificultati in respiratie, tuse, umflarea limbii, tulburari de cunostinta, scaderea presiunii sanguine, afectarea ritmului cardiac.

In alergiile alimentare poate fi ”incriminat” factorul genetic? Sau ele pot aparea si la copii care nu au in familie pe nimeni care sa fi fost alergic?

Principalii factori de risc pentru aparitia alergiilor alimentare sunt:

• Predispozitia genetica – copii care au in familie alti membrii cu afectiuni alergice, au sanse mai mari sa dezvolte si ei anumite alergii;
• Predispozitia personala – exista posibilitatea ca un copil sa dezvolte alergii alimentare chiar daca nu are cazuri similare in familie;
• Absenta alimentatiei la san in primele 4-6 luni de viata – aceasta presupune introducerea precoce a laptelui de vaca sau de capra, la care copilul poate dezvolta alergie;
• Diversificarea precoce – includerea alimentelor solide in alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cand permeabilitatea mucoasei intestinale este crescuta si poate fi usor iritata de anumiti alergeni;
• Expunerea la fumul de tigara atat in timpul sarcinii, dar si dupa nastere;
• Alimentatia dezechilibrata, cu alimente intens procesate si aditivate de la varste foarte mici.

Numarul cazurilor de alergii alimentare este in crestere in Romania? Daca da, ce anume ar putea determina aceasta crestere?

Avand in vedere principalii factori de risc pentru aparitia alergiilor alimentare, corelati cu ceea ce putem vedea si in jurul nostru zi de zi, putem chiar observa cresterea cazurilor de alergii alimentare. Din punctul meu de vedere, ca si nutritionist, pe langa factorii de risc deja amintiti, una dintre cauzele cresterii alergiilor alimentare ar fi obiceiurile alimentare nesanatoase pe care le au foarte multe familii, cu consecinte asupra sanatatii copiilor, cum ar fi:

• Alimente intens procesate (prin prajire si adaugarea potentiatorilor de gust);
• Combinarea incorecta a mai multor proteine si alimente care ingreuneaza digestia;
• Consumul unei cantitati tot mai mari de alimente intens procesate industrial (mezeluri, mancaruri semi-preparate, conserve, multe alte produse ambalate care contin mult prea multe substante de sinteza, aditivi, conservanti, amelioratori, potentiatori de gust, pe care organismul nu le recunoaste);
• Lipsa hidratarii eficiente si suficiente din cauza inlocuirii apei cu diverse alte bauturi (sucuri acidulate, sucuri neacidulate, inclusiv sucuri din fructe proaspete, ceaiuri, etc.).

Din cauza potentialului sau alergen, mierea de albine este interzisa copiilor pana la varsta de 1 an, potrivit unora, iar potrivit altora pana la varsta de 3 ani. Dumneavoastra pana la ce varsta considerati ca este mai prudent ca ea sa fie interzisa?

Din punctul meu de vedere ar trebui luate in calcul mai multe aspecte inainte de a decide cand sa se introduca mierea in alimentatia copilului, iar decizia ii apartine pana la urma mamei.  Termenul de 1 an a fost stabilit in functie de dezvoltarea tractului intestinal al copilului, iar cel de 3 ani mai mult ca o metoda de preventie, fara niste argumente clare. Asadar, daca in familie sunt cazuri de alergii, ar fi bine sa se aleaga ideea de preventie si sa fie introdusa mai tarziu mierea. Eu ca si nutritionist ma feresc cel mai mult de ideea de dulce. Gusturile puternic dulci – cum este mierea – ar fi bine sa fie introduse cat mai tarziu, dupa ce copilul s-a obisnuit sa manance cu placere o gama cat mai larga de legume si alte alimente care nu sunt foarte dulci. Daca este obisnuit copilul prea devreme cu fructe foarte dulci si cu miere, inaintea altor alimente, este posibil sa le accepte mult mai greu.

Vezi si  Totul despre cei mari si cei mici cu alergii si intolerante alimentare