Dezvoltarea neuro-motorie implica un proces de lunga durata, ce vizeaza copilul inca din primele zile de nastere. Daca pentru intervalul 0 – 1 an acest subiect a fost deja tratat si il puteti gasi aici, in cele ce urmeaza kinetoterapeutul Cristian Badea (Cabinet Logokids) explica stadiile dezvoltarii neuromotorii la copilul mic si prescolar.

Stadiul coordonarii partiale (10-24 luni)

Copilul incepe sa faca cativa pasi, din punct de vedere al prehensiunii intampina dificultati la prinderea obiectelor mici, apare pensa digitala, reactia Landau dispare.

Dupa varsta de 1 an (12-18 luni) copilul capata o mai mare mobilitate in mers. La 15 luni merge singur, pornind si oprindu-se fara sa cada. La aceasta varsta copilul are un impuls puternic de miscare, este continuu in activitate, incepe a insista sa faca el insusi unele lucruri. Capacitatea de a elibera obiectele este mai dezvoltata, se distreaza aruncand jucariile din cutie, arata si ofera jucarii altora, ajuta la intoarcerea paginilor unei carti, incepe sa recunoasca, aseaza 2-3 cuburi unul peste celalalt. In aceasta perioada, interesul maxim al copilului este concentrat pe locomotie.

La 18 luni copilul este capabil sa mearga lateral, sa mearga cu spatele tragand jucarii dupa el, sa urce scarile cu ajutor, cand alearga prezinta tendinta de a tine genunchii intinsi determinand o alergare pe varfuri. Pe masura ce sistemul nervos se maturizeaza, comportamentul motor al copilului devine mai putin automat si trece tot mai mult sub control voluntar. Spre sfarsitul stadiului ajunge sa urce si sa coboare scarile cu acelasi picior, iar din punct de vedere grafic apare pensa digitala inlocuind-o pe cea palmara. Alearga bine, fara sa cada, se poate apleca sa ridice obiecte de pe podea fara sa-si piarda echilibrul, merge ruland piciorul de la calcai spre varful degetelor. Loveste mingea cu piciorul. Se ghemuieste adesea pe podea pentru a se juca.

La aproximativ 30 de luni merge pe varfuri dupa demonstratie, sare de la o inaltime de 20-30 cm cu picioarele lipite, poate sa arunce obiecte fara sa-si piarda echilibrul.

Stadiul controlului total al corpului (3-5 ani)

La 36 de luni copilul este capabil sa urce scarile alternand picioarele, dar coboara inca tot cu amandoua picioarele pe treapta. Merge pe o linie dreapta, sare de pe treapta de aproximativ 25 de cm cu ambele picioare.

La 42 de luni sta pe varfuri, merge singur cu tricicleta. La 48 luni coboara scara alternand picioarele, sare de 2-3 ori pe un picior, parcurgand circa 2 m, sta in echilibru pe un picior 4-8 secunde, sare in lungime cu ambele picioare lipite.

La 5 ani, copilul sta pe un singur picior minimum 8 secunde si merge pe varfuri distante lungi. Este pregatit sa-si dezvolte abilitatile motorii pentru activitati mai complexe (scris, desenat, cusut etc).

Acest stadiu se incheie cu o serie de achizitii motorii generale ca alternarea picioarelor la urcarea si coborarea scarilor, statul in echilibru pe un picior si achizitii motorii fine.

Comportamentul motor al copilului devine ordonat si sistematic timp in care se dezvolta. Activitatile specifice evolueaza treptat. Schemele mature de miscare iau locul activitatilor reflexe primitive si precoce.

Evolutia comportamentului motor este posibila datorita maturarii sistemului nervos central. Pe masura ce centrii superiori se matureaza comportamentul neuropsihomotor al copilului se modifica paralel.

Pentru o dezvoltare cat mai optima si armonioasa a copilului sunt recomandate o serie de exercitii fizice sau jocuri de imbunatatire a abilitatilor motorii de baza: mers, alergare, saritura, aruncare, prindere.

Exercitii de mers si alergare

Copilul este stimulat sa execute diferite tipuri de mers: pe varfuri, pe calcaie (echilibru), ghemuit, cu mainile la spate, cu mainile pe umeri, cu rotirea bratelor (coordonare).

In cadrul unor activitati sportive in grup pot fi abordate urmatoarele deprinderi corecte de alegare, fara eforturi majore, dezvoltand o mai buna coordonare a miscarilor membrelor superioare si inferioare: alergare pe loc, alergare cu genunchii la piept, alergare cu calcaiele la sezut, alergare cu trecere sau ocolire a obstacolelor etc.

Exercitii de sarituri

Saritura este o deprindere motrica naturala a copilului si are rol in dezvoltarea fizica, intarind musculatura picioarelor, a ligamentelor si articulatiilor, determinand dezvoltarea fortei membrelor inferioare. Pentru aceasta activitate este indicat sa se foloseasca suprafete elastice, evitand terenurile dure. Copilul poate imita: saritura iepurasului, saritura intr-un picior, saritura broscutei, saritura peste obstacole etc.

Exercitii de prindere si aruncare

Rolul acestor exercitii este de a dezvolta indemanarea si imbunatatirea perceptiei spatiale (directie, distanta etc.). Pentru acest tip de exercitii este importanta forma, duritatea, marimea si greutatea obiectelor, sa fie accesibile varstei, evitandu-se astfel accidentarile. Obiectele pot fi mingii, discuri, cercuri etc. Tipuri de exercitii: aruncarea la tinta cu o mana, aruncarea unei mingii cu ambele maini, aruncarea la cos, aruncarea din alergare sau din saritura, prinderea unei mingii sau a unui cerc cu o mana sau cu ambele maini.

Vezi si Preşcolarii nu se joacă suficient de des în aer liber