La ora actuala exista o discutie si o disputa, in acelasi timp, daca exudatul faringian este obligatoriu la copilul care intra in colectivitate, pentru a depista starea de purtator al anumitor germeni. Cand trebuie facuta aceasta investigatie, cum se face si la ce ajuta, aflati de la dr. Carmen Liliana Dinca, medic primar pediatrie la clinica Sanador.
Citeste si Pe timp de iarna cum scoatem afara nou-nascutul?
Exudatul faringian este o investigatie care consta in recoltarea de probe biologice de la nivelul faringelui posterior, amigdalelor si din jurul acestora. Este necesar sa se faca dimineata cand materialul biologic este cel mai concentrat, cand copilul nu a mancat, nu a baut sau nu s-a spalat pe dinti. Cand nu e posibil, exista varianta de a se recolta inainte sau dupa 4 ore de la toaleta cavitatii bucale sau ingestia de alimente sau lichide. Se realizeaza cu ajutorul unui tampon steril care se introduce intr-un mediu de cultura si se trimite la laborator in maxim 2 ore de la prelevare. Rezultatul se obtine in medie in 3 zile si este insotit de o antibiograma care ne arata sensibilitatea microbului depistat la antibiotice.
Exudatul faringian ne poate ajuta sa descoperim agentul etiologic al “rosului in gat” pentru copilul cu febra mare, cefalee, dificultate la inghitit, hipersalivatie, cu roseata sau prezenta depozitelor purulente la nivelul amigdalelor.
Cauza principala a faringo-amigdalitelor la copilul sub 3 ani sunt virusurile. La copiii peste 3 ani si, mai ales la copilul scolar, cauza principala este cea bacteriana si, in special, streptococul beta hermolitic grup A. Este din ce in ce mai frecventa situatia in care exudatul faringian aduce informatii pretioase.
Cand avem posibilitatea, putem accelera punerea unui diagnostic prin efectuarea testului rapid. In acelasi mod ca si exudatul faringian se recolteaza proba pentru depistarea antigenului betahemolitic de grup A – altfel numit – testul rapid pentru streptococ.
Testul are o sensibilitate ce variaza intre 80-95% si o specificitate de 98%. Obtinerea unui rezultat pozitiv permite initierea prompta a terapiei; un rezultat negativ impune insa si efectuarea culturii.
Intrucat Streptococul β hemolitic si-a pastrat sensibilitatea naturala la Penicilina, antibiograma se efectueaza doar la cererea medicului sau in cazul alergiei la Penicilina.
Repetarea culturii din exudatul faringian dupa un tratament antibiotic nu se recomanda de rutina. Pentru controlul eficientei tratamentului antibiotic, exudatul faringian se recolteaza dupa 5 zile de la ultima doza de antibiotic.
In situatia de purtator, copilul este “prieten“ cu microbul depistat si nu are semne de boala si de multe ori nici nu dezvolta semne de boala. Poate insa sa il transmita prin vorbit, tusit, stranut altor copii care sa nu aiba o relatie de “prietenie” cu microbul, ci sa inceapa sa prezinte semne de boala, adica sa faca faringo-amigdalita acuta cu simptomele mentionate anterior.
Citeste si Cu analizele la gradinita
Ca urmare, multi recomanda ca purtatorii sa fie sterilizati inainte sa intre in colectivitate cu tratament antibiotic specific microbului pentru care este purtator.
Vezi si Masuri de prevenire impotriva racelilor pentru sugari
Autor: Dr. Carmen Liliana Dinca
