Sănătatea copiilor din România necesită atenție sporită, prevalența obezității infantile, plasând-o pe locul al doilea în Europa. De asemenea, se remarcă o creștere a tulburărilor de comportament alimentar. Este esențial să abordăm aceste aspecte cu grijă și preocupare, implementând măsuri eficiente și echitabile. Prin abordarea acestor probleme de sănătate cu empatie și soluții constructive, putem construi un viitor mai sănătos și mai luminos pentru copiii noștri.

Problema obezității și a comportamentului alimentar al adolescenților este un subiect crucial și va fi discutat pe larg la Cluj Napoca pe data de 17 noiembrie, cu ocazia primei ediții a conferinței The Dietitian, care are ca temă centrală „Comunicarea – Ingredient cheie în practica dietetică”.

Georgiana Ispas, nutriționist-dietetician, coordonatoarea departamentului de Educație Nutrițională în comunitate în cadrul ADR Cluj și nutrition educator la Wello – School of Health, va aduce în centrul atenției proiecte menite să ofere sprijin părinților și specialiștilor, abordând cu grijă și preocupare prevenția obezității și evitarea dezvoltării tulburărilor de comportament alimentar la adolescenți.

Dacă ar fi să facem un ”portret robot”, cum ar arăta obiceiurile alimentare ale adolescenților din România?

Georgiana Ispas: Adolescenții nu formează un grup uniform, deoarece dezvoltarea, nivelul de maturitate și stilurile de viață pot varia considerabil din cauza factorilor personali și de mediu. În funcție de loc și de vârstă, diversitatea este semnificativa. În această perioadă de tranziție, adolescenții nu mai beneficiază în mod automat de atenția și îngrijirea acordată copiilor, dar nici nu obțin toate protecțiile asociate cu statutul de adult.

Adolescența este un moment de creștere rapidă, cu o influență semnificativă asupra dezvoltării fizice și psihologice. Aceasta reprezintă o perioadă în care necesitățile nutriționale sunt în special ridicate.

Adolescența este o perioadă propice pentru adoptarea și consolidarea obiceiurilor alimentare sănătoase. Adolescenții sunt în general deschiși la idei noi și manifestă curiozitate și interes. Multe dintre obiceiurile dobândite în adolescență vor persista pe tot parcursul vieții. De asemenea, pe măsură ce adolescenții cresc în vârstă, preferințele și alegerile personale în materie de alimentație câștigă prioritate în fața obiceiurilor alimentare dobândite în familie. Ei își asumă treptat controlul asupra a ceea ce mănâncă, când și unde.

Care sunt cele mai comune probleme de sănătate cauzate de lipsa unei nutriții corecte în cazul adolescenților din România?

Georgiana Ispas: Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, România se situează pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește prevalența obezității infantile, în timp ce, în paralel, se înregistrează o creștere semnificativă a incidenței tulburărilor de comportament alimentar. Aceste aspecte ilustrează o problemă complexă și presantă în domeniul sănătății publice. Este important să subliniem că, în dorința de a obține o greutate corporală considerată ideală,  adolescenții pot recurge la diverse strategii, cum ar fi dietele restrictive, fără îndrumarea și supravegherea specialiștilor în nutriție sau sănătate mintală. Acest comportament poate declanșa un ciclu nedorit de pierdere și creștere în greutate, care afectează negativ parametrii legați de metabolismul bazal și are ca rezultat nu pierderea în greutate, ci recâștigarea acesteia.

Este esențial să abordăm această problemă printr-o abordare mai profesională și holistică, care să promoveze sănătatea și bunăstarea copiilor și adolescenților?

Georgiana Ispas: Cu certitudine. În primul rând, este important ca părinții să inițieze un demers în colaborare cu specialiști, precum dieteticieni, medici specializați în sănătatea adolescenților și psihologi cu expertiză în problemele acestui grup de vârstă. Această consultare profesională este de primă importanță pentru abordarea adecvată a preocupărilor legate de greutate și comportamentul alimentar al adolescenților.

În plus, promovarea educației referitoare la o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ reprezintă un factor esențial în transformarea adolescenților în indivizi autonomi în ceea ce privește alegerile alimentare și responsabili pentru propria lor sănătate. Această abordare nu numai că încurajează obiceiuri sănătoase, dar contribuie și la evitarea recurgerii la diete restrictive, permițând adolescenților să înțeleagă mai bine importanța menținerii unui echilibru nutrițional adecvat.

Care sunt principalele obstacole de comunicare întâlnite atunci când se încearcă să se ofere intervenții nutriționale adolescenților și cum pot fi aceste obstacole depășite?

Georgiana Ispas: Pentru a desfășura o comunicare eficientă, cu scopul de a influența modificări de comportament în rândul adolescenților, există câteva aspecte cheie care trebuie avute în vedere:

• Cercetarea formativă detaliată: Specialistul care se concentrează pe această grupă de vârstă trebuie să efectueze cercetări formative aprofundate pentru a înțelege cu acuratețe nevoile, preferințele și preocupările specifice ale adolescenților. Această cunoaștere detaliată servește ca fundament pentru dezvoltarea unei abordări eficiente.
• Dezvoltarea abilităților de comunicare: Specialistul trebuie să investească în dezvoltarea constantă a propriilor abilități de comunicare. Comunicarea cu adolescenții necesită abilități specifice, care să faciliteze înțelegerea, interacțiunea și influențarea pozitivă a acestora. Această pregătire continuă este esențială pentru a menține o conexiune eficientă cu adolescenții.
• Recunoașterea diversității în dezvoltarea adolescenților: Adolescența acoperă un interval foarte larg de vârstă și dezvoltare, cu diferențe semnificative între indivizi. Prin urmare, specialistul trebuie să fie conștient de această diversitate și să abordeze fiecare adolescent în funcție de nivelul său de dezvoltare, preferințe și nevoi specifice. Nu există o abordare unică care să se potrivească tuturor adolescenților.

Cum influențează mediul digital și social media ale adolescenților modul în care aceștia primesc și asimilează informații despre nutriție?

Georgiana Ispas: Într-adevăr, accesul ușor la informații a condus adesea la acceptarea lor fără a fi validate de către specialiști. Eu cred că activitatea noastră prin intermediul Wello – School of Health are drept scop dezvoltarea gândirii critice și a abilităților interactive prin intermediul educației nutriționale. Noi oferim adolescenților o bază solidă pentru a discerne între informațiile disponibile și pentru a valida veridicitatea acestora.

Prin programul nostru, ne concentrăm pe cultivarea abilităților care le permit tinerilor să analizeze și să evalueze informațiile legate de nutriție și să înțeleagă cum să le aplice în viața lor de zi cu zi. Aceasta le conferă capacitatea de a face distincția între informațiile corecte și cele care nu sunt validate, promovând o abordare mai critică și informată în luarea deciziilor legate de sănătate și nutriție.

Cum pot adulții să servească drept modele de comportament alimentar pentru tineri?

Georgiana Ispas: Prin intermediul propriului comportament, noi, în calitate de adulți responsabili, aspirăm să servim drept modele pentru modul în care trebuie să abordăm alimentația și îngrijirea de sine. Cu regret, în cazurile de obezitate, adesea membrii familiei pot contribui la perpetuarea actelor de stigmatizare.

Este important să subliniem că stigmatizarea în ceea ce privește greutatea și aspectul fizic este dăunătoare și contraproductivă. Aceasta poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale și fizice a persoanelor care se confruntă cu obezitatea și poate împiedica procesul de recuperare și schimbare pozitivă.