Vitaminele si mineralele care imbunatatesc calitatea laptelui pentru bebe

Nu stii care sunt vitaminele si mineralele care imbunatatesc calitatea laptelui pentru bebe? Ai acum ocazia sa le afli de la Dr. Sabina Bica de la Clinica de Nutritie KiloStop si bloggerita in timpul liber pe www.smartmama.ro. Medicul iti va prezenta si care este alfabetul elementelor nutritive pentru bebelus.

Citeste si: Ce si cat trebuie sa manance zilnic un copil de 1-3 ani

 Laptele pe care il oferim copiilor nostri prin alaptare poate fi considerat un aliment-minune: contine mai mult de 200 de substante nutritive! Aproape in mod miraculos, compozitia laptelui de san se modifica de la supt la supt, de la zi la zi, de la luna la luna si… chiar in timpul unei sesiuni de alaptare, in functie de necesitatile bebelusului.

Cum influenteaza dieta mamei compozitia laptelui?

In principiu, majoritatea femeilor pot manca orice le place in perioada alaptarii, fara sa existe consecinte nedorite asupra celui mic. Dieta mamei nu influenteaza major compozitia laptelui. Studiile au demonstrat ca laptele isi pastreaza substantele hranitoare chiar in conditii extreme, cand vorbim despre mamele mai putin norocoase, care provin din tari extrem de sarace si care au o dieta bazata cu precadere pe orez sau sorg. Rar au parte de alimente hranitoare precum legumele sau carnea, dar reusesc sa isi alapteze cu succes copiii. In aceste cazuri, organismul lor este cel care are de suferit, fiind privat de substantele nutritive care imbogatesc formula laptelui spre binele bebelusului.

Trebuie sa punctam ca laptele este secretat de glanda mamara si provine din sangele mamei. Alimentele despre care spunem in mod traditional ca „baloneaza”, precum fasolea boabe, conopida sau varza, nu pot afecta copilul. Mama sufera de meteorism abdominal din cauza descompunerii in intestin a glucidelor pe care le contin aceste alimente, dar

Dr. Sabina Bica

glucidele raman in intestinele mamei, nu se absorb, nu ajung in sange, deci nici in lapte.

 Desi in principiu nu exista alimente interzise in timpul alaptarii, pot aparea si situatii speciale. Daca observam ca dupa ce consumam un anumit aliment, copilul nu se simte bine in repetate randuri, il putem scoate din dieta timp de 2-3 saptamani, pentru a observa daca simptomele se amelioreaza sau dispar. Li se intampla bebelusilor cu alergii sau intolerante la anumite alimente, cum ar fi proteina din laptele de vaca, pestele, nucile sau soia, dar fiecare caz trebuie evaluat individual de medicul pediatru sau alergolog.

 Ce contine o dieta zilnica, sanatoasa, a unei femei care alapteaza?

Cel putin 5 portii de legume si de fructe. Pot fi gatite, proaspete sau congelate, deshidratate sau sub forma de compot neindulcit. Ideal ar fi sa facem alegeri cat mai variate si cat mai divers colorate, dupa cum spune si expresia „curcubeu in farfurie”. Aportul de vitamine si minerale din fructe si legume functioneaza ca un adevarat combustibil pentru organismul obosit al mamei in primele luni petrecute alaturi de bebelus.

Produse fainoase. Painea si pastele integrale, cartofii, orezul brun si cerealele integrale sunt binevenite in meniul mamei. Astfel, ne asiguram ca primim energie din plin, dar si fibrele care ajuta la reglarea tranzitului intestinal, in conditiile in care, dupa nastere, multe femei se confrunta cu constipatia si cu aparitia hemoroizilor.

Proteine. Sursele recomandate de proteine sunt carnea slaba de pui sau de curcan. De doua ori pe saptamana, trebuie sa consumam peste, datorita acizilor grasi esentiali omega 3, iar una dintre portii trebuie sa contina peste gras: somon, sardine, ton. Carnea rosie (vita slaba, ficat), care ne aduce beneficii datorita continutului important de fier, trebuie inclusa in meniu o data – de doua ori pe saptamana.

Produse lactate. Laptele si iaurturile simple, semidegresate, branzicile gen „cottage” sunt surse minunate de calciu si proteine.

Apa din belsug. Hidratarea este esentiala mereu, dar un avem voie sa o neglijam deloc in perioada alaptarii. Trebuie sa avem permanent apa sau lapte la indemana, mai ales in timpul lungilor sesiuni de alaptare, care se pot prelungi si cu un somn bun.

Dar, chiar daca regimul nostru nu influenteaza in mod radical compozitia laptelui, ideal este sa respectam un regim nutritional prietenos cu organismul si benefic pentru micuti. Pe langa acest lucru, le putem face loc in dieta elementelor nutritive care sprijina in mod special dezvoltarea bebelusului sau le putem obtine prin intermediul suplimentelor.

Mai ales in primele 6 luni, perioada de alaptare exclusiva, avem nevoie de un aport crescut de iod, fier, calciu, acizi grasi Omega-3 (DHA-acidul docosahexaenoic), vitamina D si, in cazul mamelor vegane sau vegetariene, si vitamina B12.

Alfabetul elementelor nutritive pentru bebelus

Calciu

Calciul ajuta la formarea oaselor si a dintilor, asigurandu-le rezistenta, si este important pentru contractia musculara. Lactatele, legumele verzi (spanac, urzici, varza chinezeasca), semintele de mac si cele de susan sunt surse alimentare bogate in calciu.

DHA (acidul docosahexaenoic)

DHA, care ne este mai cunoscut sub denumirea de Omega-3, participa in mod decisiv la dezvoltarea creierului si a ochilor copiilor. Cantitatea de DHA din laptele matern depinde in mod direct de aportul din dieta mamei, de aceea ar fi minunat ca in perioada alaptarii sa includem in meniul nostru pestele gras (somon, ton, sardine, hering), algele marine, nucile, semintele de in si semintele de dovleac.

Fier

Fierul joaca un rol principal in procesul de crestere si dezvoltare a bebelusului si este indispensabil in sinteza hemoglobinei din sange. Prin alimentatie, il putem obtine din carnea rosie (vita, mai ales ficat), din fasolea boabe de culoare rosie si din galbenusul de ou. 

Iod

Iodul este esential pentru sinteza hormonilor tiroidieni si a proteinelor, pentru reglarea metabolismului si dezvoltarea sistemului nervos central. Daca necesarul zilnic pentru o femeie adulta este de 150 mcg, in perioada alaptarii acest necesar aproape se dubleaza, ajungand la 290 mcg. Sarea iodata, algele marine, carnea de peste, fructele de mare si lactatele sunt surse naturale de iod.

Vitamina B12

Vitamina B12 favorizeaza absorbtia fierului in organism, iar deficitul ei conduce la anemii severe si provoaca probleme neurologice. Avem nevoie zilnic de o cantitate foarte mica (2,4 mcg), pe care o putem obtine usor din alimentele de origine animala. Mamicile vegane sau vegetariene trebuie sa compenseze lipsa produselor animale consumand alte alimente care contin vitamina B12 (cereale si lapte vegetal imbogatite, ciuperci Shiitake). De asemenea, se pot adresa medicului de familie, pentru a le prescrie suplimente.

Vitamina D

Vitamina D este responsabila cu absorbtia si fixarea calciului in organism, intareste sistemul imunitar, scade riscul de diabet zaharat si de boli cardiovasculare. Se formeaza la nivelul pielii, in timpul expunerii temperate la soare. Eu le recomand mamicilor suplimente cu vitamina D in lunile octombrie-martie si le indemn sa manance peste, ou, ficat si ciuperci. Conform recomandarilor din cele mai multe tari din zonele cu clima temperata, si copiii pana la varsta de 2 ani trebuie sa primeasca suplimente zilnice de vitamina D, iar dupa aceasta varsta este suficienta administrarea vitaminelor doar in lunile de toamna si de iarna.

Sper ca sfaturile mele sa va fie de folos si sa va ajute sa va bucurati de fiecare moment alaturi de bebelusul vostru. Pentru ca stiu din proprie experienta ca sa fii mama este pe cat de greu, pe atat de minunat.

Autor: Dr. Sabina Bica

Citeste si: Cum poti intari imunitatea copilului de 1-3 ani prin alimentatie

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here