In incercarea disperata de a nu avea problemele lor de adaptare si de a nu-si vedea copiii stigmatizati, romanii plecati in strainatate incurajeaza generatia care vine dupa ei sa invete limba tarii care i-a oferit un trai mai bun, potrivit unui material din campania #roMania a cotidianului Gandul.

Prietenii, relatiile, scoala, toate sunt acolo, departe de tara si de tot ce e romaneste. Asa se nasc situatii in care bunicii ramasi acasa nu mai pot comunica cu nepotii lor.

Vezi si #roMania: Generatia uitata acasa. Viitorul scris de parintii care isi abandoneaza copiii

Copiii evita sa discute cu bunicii pentru ca nu se pot intelege, bunicii se simt frustrati ca cei mici, si daca inteleg limba romana, le raspund in limba tarii in care locuiesc. Prapastia creata intre generatii se adanceste direct proportional cu timpul petrecut de cei mici peste hotare.

In comuna Feldru din judetul Bistrita Nasaud, peste 2.000 de localnici au plecat in strainatate la munca. “Este foarte dureroasa ruperea de familie a celor care sunt plecati. De cele mai multe ori se nasc copii in strainatate, iar nepotii greu se acomodeaza cu conditiile din Romania sau atunci cand vin intr-o scurta vacanta in Romania. Sunt cazuri cand nepotii chiar au uitat sau nu au invatat limba romana sau, daca sunt intrebati in limba romana, o inteleg, dar raspund in limba tarii unde locuiesc ei. E o durere atat pentru parinti, cat si pentru bunici si, cat am fi noi de patrioti. Noi am vrea sa pastram aceasta legatura insa, vrand-nevrand, apar si probleme care tulbura linistea care trebuie sa domine intr-o familie cu mai multe generatii,” spune primarul comunei Feldru, Grigore Tiolan.

Vasile Runcan, un bunic de 68 de ani povesteste cu tristete ca nepotii, nascuti in Irlanda, il evita pentru ca nu reusesc sa se inteleaga cu el.

“Am doi nepoti – o fetita si un baietel, de cinci ani si jumatate, respectiv patru ani. Ma doare sufletul de fiecare data cand trebuie sa povestesc cu ei, pentru ca in afara de un Hello, o manuta fluturata rapid in ecranul calculatorului sau al telefonului, nu mai primesc altceva de la ei. Orice as intreba, EI NU INTELEG, se plictisesc si nu vor sa stea de vorba cu bunicii. Au crescut acolo, in Irlanda, fara nici un grup de romani in preajma asa ca este foarte dificil sa ma inteleg cu ei”, spune bunicul.

Iar drama o traieste si cand vorbeste cu fiica si nepotul din Spania.

“Imi sunt foarte dragi, sunt nepotii mei, dar nu gasim o cale de comunicare, iar asta ma deprima ori de cate ori incercam sa discutam. Am si o fiica plecata in Spania. Are un baietel de 8 ani si el s-a nascut acolo. Copilul intelege destul de bine romaneste si putem comunica ceva mai eficient. Imi raspunde in spaniola de cele mai multe ori cand discut cu el, dar se vede faptul ca discuta mai mult in limba materna”.

Psihologii afirma ca cei nascuti peste hotare nu mai au parte de copilaria idilica pe care au avut-o parintii lor, ca nu mai exista acea legatura cu bunicii, iar copiii nu inteleg apropierea de varstnicii ramasi acasa.

“Crescand intr-o alta societate, copiii se raporteaza deja la alte reguli. Nu se mai identifica cu imaginea copilariei pe care o avem noi in relatia cu bunicii. Pe cei mai multi dintre noi, parintii ne trimiteau in vacanta la bunici, aveam o relatie mult mai apropiata cu ei. Noi am idilizat cumva zona copilariei prin identificarea cu bunicii, cu casa bunicilor si cred ca din acest punct de vedere copiii nu mai simt cumva nevoia sa se apropie. Nu se pot raporta la bunici. Cred ca depinde foarte mult de parinti cum reusesc sa medieze relatia cu bunicii. Exista, pe baza de studii, construite centre de varstnici care sunt in proximitatea scolilor”, spune psihologul Ionel Simionca.

Vezi si Absolvent de nota 10 la Bac: Vreau sa lucrez in strainatate, in Romania munca nu e apreciata

Probleme de adaptare au si copiii care revin in tara definitiv, impreuna cu parintii lor.

Sute de copii din Botosani, care s-au intors din strainatate in tara, dupa ce au locuit mai multi ani peste hotare, intampina probleme de adaptare in sistemul de invatamant romanesc. Inspectoratul Scolar Botosani a descoperit ca unii dintre acesti copii au probleme si cu vorbirea limbii romane, motiv pentru care se fac cursuri de logopedie.

Conform Inspectoratului Scolar Botosani, pe parcursul anului scolar 2017-2018, 223 de elevi veniti din strainatate s-au inscris in scolile din Botosani, 106 in invatamantul primar, 87 in invatamantul gimnazial si 30 in invatamantul liceal, insa 165 dintre acestia nu au studiat niciodata in Romania.

”Din cei 223 de elevi veniti din strainatate, 165 nu au studiat deloc in Romania, iar o parte s-au nascut in tarile din care vin. Acesti elevi veniti din strainatate sunt evaluati la unitatea de invatamant de catre o comisie. In scopul consolidarii competentelor de comunicare in limba romana, a dobandirii cunostintelor de citit si scris, dar si cu scopul adaptarii elevului la programele scolare din Romania. Au fost situatii in care parintii au fost consiliati sa solicite inscrierea elevilor in aceeasi clasa pe care au frecventat-o in anul scolar anterior sau intr-o clasa anterioara celei absolvite”, spune purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Botosani, Ciprian Manolache.

30% dintre copiii care se reintorc acasa dupa ce au facut scoala in strainatate au greutati de adaptare la sistemul de invatamant romanesc si necesita o atentie deosebita din partea scolii, motiv pentru care autoritatile, impreuna cu Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Botosani, au stabilit o serie de masuri de reintegrare atat ale elevilor.

Iar pentru a tine pasul cu ceilalti colegi, parintii prefera de cele mai multe ori ca micutii sa repete un an de scoala, insa pentru copiii de gimnaziu sau de liceu efectele negative se vad repede.

“Au fost si putine cazuri in care, dupa inscrierea elevilor ca audienti, constatandu-se dificultati de adaptare, parintii au solicitat inscrierea elevilor intr-o clasa inferioara. A existat si un caz in care, pentru un elev inscris initial in clasa a VIII-a, dupa prima saptamana parintii au solicitat inscrierea acestuia in clasa a VII-a. Sunt si cateva cazuri de elevi care au absolvit clasa a VIII-a in Italia, au sustinut examenul de capacitate/absolvire si au solicitat inscrierea in clasa a IX-a, in judetul Botosani, pentru anul scolar 2018-2019”, spune purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Botosani, Ciprian Manolache.

Specialistii sustin ca parintii inteleg problemele cu care se confrunta copiii lor la revenirea in tara si cer ajutor institutiilor abilitate insa, din pacate sistemul de invatamant romanesc are mari probleme in ceea ce priveste asigurarea profesorilor de sprijin.

“Uneori elevii remigranti de nivel gimnazial sau liceal sunt nevoiti sa repete cel putin o clasa absolvita in strainatate, situatie in care pot avea manifestari afective negative (rusine, tristete, teama, furie), iar uneori isi doresc sa fi ramas in tara de unde au revenit. S-a constatat o crestere a numarului de parinti ai copiilor remigranti care se adreseaza institutiei noastre, in vederea obtinerii certificatelor de orientare scolara si profesionala pentru copiii cu cerinte educationale speciale (CES), solicitand pentru acestia structuri de sprijin (adaptarea curriculara, profesor de sprijin s.a.) Daca “in afara” sprijinul acordat copiilor cu CES in institutiile de invatamant preuniversitar era substantial, fiecare copil/elev beneficiind de cate un profesor de sprijin pe tot parcursul programului scolar, parintii si copiii accepta cu mare dificultate ideea ca in Romania copilului cu CES i se aloca cel mult o ora de lucru individual cu profesor de sprijin, daca acesta exista in acea unitate de invatamant”, a declarat Alina-Manuela Robu, directorul C.J.R.A.E. Botosani.

In ultimii ani, Ministerul Educatiei Nationale a elaborat strategii si politici educationale pentru aceasta categorie de copii, care includ, pe langa cabinete de asistenta psihopedagogica, si organizarea in scoli a unor cursuri intensive gratuite de limba romana pentru elevii reveniti in tara care intampina dificultati in intelegerea limbajului, a unor activitati remediale cu elevii, in special pentru examene, consiliere psihologica si psihopedagogica a parintilor insa acestea nu sunt suficiente.

Masuri se iau si la nivelul Ministerului Romanilor de Pretutindeni, care distribuie anual manuale romanesti in Diaspora. “O provocare pe care o avem atunci cand ne dorim sa aducem romanii in tara este cea a integrarii copiilor in scolile romanesti, iar prima conditie este ca acel copil sa cunoasca limba romana. Noi avem campanii de distribuire a manualelor scolare in Diaspora. Anul trecut am distribuit 10.000 de manuale pentru copiii romani din Diaspora”, a declarat Veaceslav Saramet, secretar de stat in Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni.

Reprezentantii asociatiilor romanilor din Diaspora sustin ca la a treia generatie nimeni nu mai stie romaneste.

“Ei (autoritatile romane – n.r.) au un proiect in acest sens, dar este la 0,5% din cat ar trebui sa functioneze. Singura solutie ar fi un proiect “In aceasta casa se vorbeste doar limba romana”. Se pune un abtibild pe usa. Suntem impotriva amestecarii limbii. Sunt studii care arata ca acei copii care locuiesc in alta tara si vorbesc limbi distincte, vorbesc doar engleza sau doar romana, sunt mai inteligenti decat cei care vorbesc amestecat. Cei din Canada si din Europa se confrunta cu aceasta problema si chiar si cei din comunitatile istorice. E un proiect care nu se face cu fonduri de la bugetul Romaniei, se face cu bani de la sponsori privati. Se face cu cheltuieli foarte mici. Incercam sa folosim si bisericile. Sunt biserici ortodoxe sau neoprotestante care in cadrul bisericii lor predau Biblia copiilor limba romana, ca sa-I invete pe langa religie si limba romana. Toate materialele le primesc din Romania”, a afirmat Daniel Tecu, presedintele Federatiei Asociatiilor de Romani din Europa (FADERE)

Cat priveste conservarea limbii romane, reprezentantii Diasporei spun ca niciun Executiv nu a avut asta ca prioritate. “Mereu s-a vazut lucru acesta, de 22 de ani de cand lucrez, agenda Guvernului Romaniei nu are nicio treaba cu Diaspora. Nu ma refer la Guvernul prezent. Ma refer in general. Traiesc intr-o alta lume. Statul roman nu a fost pregatit de acest exod si nu este pregatit nici in acest moment”, a mai afirmat Tecu.

Nimeni nu stie exact cati romani se afla astazi peste hotare. Oficial, cifrele sunt de 3,5-4 milioane de romani. Neoficial, vorbim de o cifra dubla.

Sursa: Mediafax

Citeste si Avocatul raspunde: Indemnizatia de crestere a copilului dupa munca in strainatate