Infecția cu streptococ de grup B este provocată de bacteria cunoscută și sub denumirea de streptococcus agalactiae. Este o bacterie care poate fi găsită la nivelul vaginului sau rectului unei femei însărcinate, rata de colonizare fiind între 10-30%. Nu este o boală cu transmitere sexuală.

În cele mai multe dintre situații femeia purtătoare – adică analiza efectuată a arătat că este ”pozitiv” – nu are simptome. Cu toate acestea, streptococul de grup B în sarcină trebuie urmărit, conduita medicală fiind următoarea: se impune tratament cu antibiotic obligatoriu în momentul în care bacteria respectivă este prezentă  în urină. În cazul în care streptococul este depistat și în urină (nu doar în urma analizei de secreții vaginale) acest lucru înseamnă colonizare masivă și un risc crescut de a-l transmite și bebelușului.

Este esențial să se urmeze tratament deoarece această infecție poate duce la complicații, atât în cazul mamei, dar în special în cazul bebelușului.

Nou-născutul poate lua contact direct cu streptococul de grup B în timp ce acesta se află în uter sau în timpul nașterii naturale, atunci când infecția se transmite de la mamă la copil. 

Problema este că odată tratată în timpul sarcinii, această infecție poate recidiva, de aceea este necesar ca în săptămânile dinainte de naștere  (de obicei, săptămânile 35-37) femeia să facă analize pentru a depista dacă se mai confruntă cu aceată problemă. Indicația celor mai mulți specialiști este ca în timpul travaliului, în cazul nașterii naturale femeia să urmeze tratament intravenos cu antibiotic pentru a diminua riscul de a-i transmite și copilului (1 la 200 de cazuri).

În cazul nașterii prin cezariană această infecție nu se transmite bebelușului, doar dacă infectarea nu a avut loc din placentă sau nu s-a declanșat travaliul înainte!

Iată care sunt factorii care cresc posibilitatea infectării bebelușului cu streptococ de grup B:

• Infecție urinară în sarcină cu streptococ de grup B, care nu a fost tratată corespunzător.
• Analizele din ultimele săptămâni de sarcină indică existența acestui streptococ la mamă
• Dacă travaliul se instalează înainte de termen (37 de săptămâni de sarcină)
• Ruptura membranelor cu 18 ore înainte de naștere sau chiar mai mult timp.
• Febra în timpul travaliului.

Care sunt semnele că bebelușul a fost infectat cu streptococ de grup B?

Bebelușii pot dezvolta infecția la câteva ore după naștere sau în timpul primei săptămâni de viață, dar există și cazuri cu infectare care debutează de la câteva săptămâni chiar până la câteva luni după naștere.

Micuții pot prezenta semne precum: febră, dificultăți de hrănire, probleme de respirație (în special, detresa respiratorie), stare generală letargică, icter (prelungit) etc, iar ulterior pot dezolva infecții pulmonare, sepsis (infecții în sânge) și chiar meningită. Bebelușii trebuie consultati de urgență de un specialist, deoarece este o infecție care poate duce la complicații serioase și poate fi chiar și amenințătoare de viață.

Tratamentul în cazul bebelușilor înseamnă obligatoriu administrarea de antibiotice pe cale intravenoasă, dar pot fi luate și măsuri ajutătoare (dacă situația o impune), precum gestionarea fluidelor și suportul respirator.

Cu complicații se poate confrunta și mama, dacă nu tratează corespunzător această infecție, și anume: infecții urinare, infecții ale uterului, placentei, vezicii urinare, pielonefrita, infecția pielii (celulita) etc.

De obicei tratamentul cu antibiotic în timpul sarcinii, înseamnă cu cele care sunt considerate sigure și la care bacteria ar fi sensibilă: ampicilina și amoxicilina, penicilina, cefotaxime, ciprofloxacin etc.