În ultimii ani, din ce în ce mai multe femei din România se documentează, încă din timpul sarcinii, despre metodele de protecție a bebelușului. Cele mai des întâlnite opțiuni în acest sens sunt recoltarea de celule stem la naștere și/sau întârzierea tăierii cordonului ombilical. Chiar dacă, în mediul online, cele două proceduri sunt, de regulă, descrise a fi în opoziție, comunitatea științifică vorbește, mai degrabă, despre o relație de complementaritate între cele două opțiuni.

Am stat de vorbă cu dr. Ioan Boleac, medic primar Obstetrică-Ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, pentru a afla care este definiția științifică a clampării întârziate, cât de mult poate fi păstrat bebelușul atașat de cordonul ombilical, care sunt beneficiile pentru nou-născut și, de asemenea, cum poate copilul să beneficieze atât de procesul de clampare întârziată cât și de recoltarea de celule stem.

„Clamparea reprezintă procedura de secționare a cordonului ombilical, la naștere. Această intervenție poate fi realizată precoce, la 15-30 de secunde de la naștere, sau poate fi amânată între 1 și 3 minute. Deși există voci care susțin amânarea secționării cordonului ombilical chiar și pentru 10-15 minute, este important de înțeles că Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca secționarea cordonului ombilical să se petreacă, totuși, la maxim trei minute de la naștere. Așadar, pentru a ne bucura de beneficiile clampării întârziate dar, totodată, pentru a rămâne în limitele recomandate de specialiști, amânarea secționării cordonului ombilical nu ar trebui să depășească 3 minute de la naștere. De asemenea, trebuie menționat că beneficiile clampării întârziate sunt cel mai clar demonstrate pentru copiii născuți prematur, dar se publică din ce în ce mai multe studii care arată impactul pozitiv al acestui proces și în cazul copiilor născuți la termen”, afirmă dr. Ioan Boleac.

Printre cele mai importante beneficii ale clampării întârziate se numără:

Mai mult sânge pentru nou-născut

În primele minute după naștere, cordonul ombilical continuă să transporte sânge de la placentă către nou-născut. Prin clamparea întârziată permitem să ajungă mai mult sânge la bebeluș, ceea ce poate fi benefic pentru sănătatea sa generală, în primele șase luni de viață.

Mai mult fier pentru nou-născut

Sângele transportat prin cordonul ombilical conține și o cantitate importantă de fier. Așadar, întârzierea secționării cordonului ombilical pentru 1-3 minute va permite ca mai mult fier să ajungă la nou-născut, esențial pentru dezvoltarea creierului și a sistemului imunitar al acestuia.

Scăderea riscului de anemie

Amânarea clampării cordonului ombilical poate reduce riscul de anemie în primele luni de viață ale bebelușului.

O recuperare mai rapidă a mamei:

Totodată, secționarea întârziată a cordonului ombilical poate facilita desprinderea mai ușoară a placentei de peretele uterin, ceea ce poate duce la o recuperare mai rapidă a mamei.

„În Vest, clamparea întârziată este, de mulți ani, o practică utilizată la scară largă. Mă bucur însă să observ că, în ultimul timp, și în România se remarcă o creștere a numărului de gravide care solicită întârzierea secționării cordonului ombilical. Încurajez viitoarele mămici să ceară informații de la ginecologul lor cu privire la beneficiile clampării întârziate și, mai apoi, să ia o decizie în cunoștință de cauză”, adaugă dr. Ioan Boleac.

Clampare întârziată sau recoltarea de celule stem la naștere?

Chiar dacă întârzierea procesului de secționare a cordonului ombilical scade cantitatea de sânge disponibil pentru recoltare, părinții care își doresc atât o clampare întârziată, cât și recoltarea de celule stem, pot să se bucure de beneficiile ambelor proceduri.

„Întârzierea secționării cordonului ombilical la naștere nu exclude recoltarea placentei și a celorlalte produse biologice care sunt surse de diferite tipuri de celule stem. Din contră, aș vrea să le recomand părinților care optează atât pentru întârzierea secționării cordonului ombilical, cât și pentru recoltarea de celule stem, să aleagă inclusiv recoltarea placentei, pentru ca atât nou-născutul cât și întreaga familie să poată beneficia de o cantitate suficientă de celule stem, precum și de o diversitate crescută a acestora. Păstrate în condiții de criogenie, acestea vor putea fi folosite în viitor, în caz de necesitate,” adaugă dr. Ioan Boleac.

Care sunt beneficiile recoltării placentei la naștere

România este printre puținele țări din Europa unde părinții pot alege să recolteze pentru bebelușul și familia lor cea mai mare cantitate de celule stem disponibilă la naștere. Acest lucru este posibil prin recoltarea întregului țesut placentar.

„Recoltarea are loc în spital, fiind efectuată chiar de către medicul care a adus pe lume bebelușul, după ce acesta și mama sunt în siguranță. Nu există riscuri sau durere,” transmite dr. Ioan Boleac.

Placenta conține cea mai mare cantitate și diversitate de celule stem – un factor extrem de important în ceea ce privește utilizarea acestor celule. Totodată, celulele din placentă sunt imunoevazive: exprimă niveluri scăzute – sau deloc – ai markerilor de compatibilitate HLA, ceea ce înseamnă că ar putea fi utilizate în tratarea bolilor la orice membru al familiei.

Specialiștii din Vestul Europei și SUA consideră că recoltarea întregului țesut placentar reprezintă cea mai bună opțiune atunci când vorbim de prelevarea de celule stem la naștere, având în vedere cele peste 85 de boli în cazul cărora există deja indicație standardizată de utilizare și studiile clinice cu rezultate promițătoare care arată că diabetul, AVC-ul, Boala Parkinson, scleroza multiplă, fibroza pulmonară și alte afecțiuni ar putea fi tratate cu succes utilizând celule stem din placentă.

Recoltarea de celule stem la naștere: la ce să fim atenți

1. Stocarea celulelor stem în țară

Odată luată hotărârea de a recolta la naștere celulele stem, este important să comparați diferitele tipuri de oferte existente pe piață. În România există atât companii care stochează în străinătate celulele stem, precum și companii care au dezvoltat centre de procesare și stocare în plan intern. Având în vedere că placenta și celelalte probe biologice recoltate la naștere trebuie să ajungă la procesare în cel mai scurt timp posibil, este important să întrebați unde va avea loc procesarea și stocarea probelor.

2. Recoltarea întregului țesut placentar

Recoltarea celulelor stem reprezintă o acțiune pe care o realizați din grijă pentru viitor. Astfel, este important ca în cadrul procesului de recoltare să optați pentru cea mai mare cantitate de celule stem disponibilă la naștere, pentru ca acestea să poată fi folosite atât de nou-născut cât și, în caz de nevoie, de ceilalți membri ai familiei. Ei bine, pentru a obține acest lucru, este nevoie să solicitați atât recoltarea de celule stem din sângele și țesutul ombilical cât și prelevarea întregului țesut placentar.

3. Prețuri la vedere

O companie serioasă va practica prețuri la vedere. Așadar, atunci când faceți research pentru a alege compania care să stocheze celulele stem recoltate la naștere, asigurați-vă că primiți informații clare și concise. O simplă vizită pe site-ul companiei ar trebui să vă răspundă inclusiv la întrebări legate de preț și de localizarea băncilor de stocare. Dacă aceste informații sunt ascunse sau indisponibile, ori dacă vi se cere să renunțați la date personale în schimbul lor, acest lucru ar trebui să vă ridice mai multe semne de întrebare.

Cum sunt utilizare celulele stem?

Celulele stem hematopoietice care se găsesc în sângele ombilical și în placentă sunt deja utilizate pentru tratarea a peste 85 de boli.

„Bolile în care sunt folosite cel mai frecvent (celulele stem n.r) – sunt cele hematologice, cancere de sânge, adică anumite leucemii, limfoame, limfoame Hodgkin sau non-Hodgkin, mieloame, sindroame mielodisplazice. Acest tip de terapie se folosește, de asemenea, împotriva diferitelor boli de sânge, în diferite tipuri de anemii, în talasemie, dar și pentru tratarea diferitelor boli neurologice.

În principiu, în momentul acesta, se află într-un stadiu de terapie experimentală, dar se pare că rezultatele sunt promițătoare – de exemplu, la pacienții care au suferit un accident vascular cerebral. În prezent, la toate celelalte forme de terapie farmaceutică se adaugă și terapia cu celule stem. Nu se exclud una pe cealaltă. Scopul este de a asigura o recuperare cât mai bună, post-AVC, de a recâștiga funcțiile motorii și funcțiile cognitive,” spune dr. Ioan Boleac.

Medicii români propun din ce în ce mai des tratamente cu celule stem recoltate la naștere

Odată cu publicarea a din ce în ce mai multe studii care atestă importanța utilizării diferitelor tipuri de celule stem recoltate la naștere, și în România se observă o creștere în ceea ce privește administrarea acestor terapii.

De exemplu, doar în anul 2022, Cord Blood Center, prima și cea mai mare bancă de celule stem din România, a eliberat pentru utilizare mai multe unități de sânge ombilical decât în perioada 1999-2016 combinat.

„Anul trecut am eliberat 68 de unități de sânge ombilical recoltat la naștere, pentru tratarea unor afecțiuni precum paralizia cerebrală, TSA, AVC, scleroză multiplă și altele, la pacienți cu vârste între 3 și 66 de ani. Opt dintre aceste unități au fost administrate autolog la un spital privat din România. Până la final de 2022, Cord Blood Center a eliberat 257 de unități de celule stem hematopoietice din sângele ombilical recoltat la naștere”, afirmă dr. Lavinia Tarba, medic șef laborator în cadrul Cord Blood Center.