Vaccinarea împotriva COVID în sarcină și în alăptare

Foto: bbc.com

Despre vaccinarea împotriva COVID în sarcină și în alăptare încă sunt neclarități și aspecte care merită a fi lămurite. De aceea, la grupul de sprijin, organizat de Clinica de Alăptare, Irina Popescu Mateescu și Livia Toboșaru – Moașele de părinți, alături de invitată pe Claudia Dobocan, medic neonatolog și consultant în lactație IBCLC au povestit într-o întâlnire online, destinată tuturor mamelor care alăptează sau viitoarelor mame, despre cât de sigură este sau nu vaccinarea în aceste condiții.

Iată principalele informații pe care moderatoarele și invitatele le-au împărtășit despre vaccinare împotriva COVID în sarcină și alăptare:

Livia Toboșaru, moașă licențiată și IBCLC, co-fondatoarea Moașe de părinți https://www.nastecumsimti.org/moase-de-parinti/

  • ”Când mama este însărcinată imunitatea ei este scăzută și cumva este mai expusă riscului de a căpăta boala și la risc să facă forme grave de boală. Practic, femeile însărcinate și infectate au un risc mai mare de avorturi spontane și de nașteri premature. (…) Dacă mama este bine și bebelușul este bine, iar asta e valabil și înainte și după naștere.”
  • ”E foarte important să vorbim și de riscurile nevaccinării, pentru că nevaccinarea comportă un risc mult mai mare, de 10-11 ori de a face boala și de a face o boală cu simptome grave. ” a explicat Livia Toboșaru.
  • ”Noi vă încurajăm foarte călduros să vă vaccinați în timpul sarcinii, iar dacă mama alăptează este demonstrate că anticorpii produși de corpul mamei vaccinate sunt transmiși în laptele matern și ajung astfel și la bebeluș. Și este o modalitate indirectă de a face ca efectele benefice ale vaccinului să ajungă și la bebeluș. Acesta este unul dintre uriașele beneficii ale alăptării.”

Cristina Vancșa, medic epidemiolog și consultant în lactație IBCLC

  • ”S-a descoperit un aspect foarte interesant al anticorpilor transmiși în laptele matern, și anume: pentru a putea trece prin pasajul gastric al bebelușului, adică să reziste în stomăcel, primesc în sân un fel de înveliș, care ajută ca anticorpii transmiși de mamă să nu fie distruși la nivelul stomăcelului și ajung așa peste tot în organism, protejând bebelușul. Să ne gândim la acești anticorpi ca la un fel de faianță pe care am pune-o pe perete,  tapetează mucoasa guriței bebelușului și scade riscul ca virusul să se atașeze pe toate zonele pe care a ajuns în contact laptele. In felul acesta scade practic încărcătura virală pe care ar putea să o aibă bebelușul dacă este alăptat și intră în contact cu virusul, văcând boala. Și atunci, nivelul de protecție fiind mai mare, au folosit inclusiv în terapie intensivă lapte matern cu anticorpi congelat pe care l-au pus în gura pacienților de la ATI. Astfel a scăzut ăncărcătura virală și practice au ajuns să aibă o evoluție mai bună a bolii. Este important să știm că ajutăm mult bebelușii în momentul în care alăptăm și suntem vaccinate”.
  • ”Recomandăm vaccinul de tipul ARN Mesager, adică Pfizer și Moderna. Pfizer are studii încheiate chiar pe femei însărcinate care au fost monitorizate să vadă care este impactul pe termen lung în sarcină și alăptare.”

Irina Popescu Mateescu, moașă licențiată, co-fondatoarea grupului Clinica de Alăptare, co-fondatoarea Moașe de părinți, fondatoarea nastecumsimti.org

”Recomandarea venită din partea Societății de Obstetrică și Ginecologie este ca atunci când femeia însărcinată este în dubiu, să consulte un specialist în această problemă. Decizia vaccinării gravidei este legată de evaluarea de un infecționist, în funcție de forma severă sau nu de boală prin care aceasta a trecut. Recomandarea generală este ca femeia însărcinată să se vaccineze după boală și dacă este nevoie de o amânarea, aceasta să nu fie mai mare de 3 luni”.

 Claudia Dobocan, medic neonatolog și consultant în lactație IBCLC

  • ”Dovezile arată că femeile gravide au o reactogenitate, înseamnă că reacționează prin evenimente secundare, adverse după vaccin, mai puțin decât o fac persoanele non gravide și că marea majoritate a reacțiilor constau în durere la locul de injectare și durere de cap. Ele reacționează mai puțin prin febra și frisoane, decât o face populația non-gravidă la vaccinare. Și chiar și dacă ar face febra, febra în sine nu duce la malformații asupra fătului. Anticorpii care se formează în urma vaccinării sunt de tipul anti-Spike și nu existp dovezi care ar putea reacționa încrucișat cu țesuturile din placenta sau cu țesuturile fetale. (…) Vaccinarea nu este o cauză de avort spontan.”
  • Mortalitatea femeilor însărcinate este cu 70%  mai mare la cele care s-au îmbolnăvit de COVID decât cele care sunt însărcinate și mor din alte cauze decât COVID. Este o statistică din SUA. Cred că în România ar putea fi număr mai mare.”

Contraindicațiile vaccinării anti-Covid în sarcină

  • ”În primul rând, reacția anafilactică la prima doză de vaccin. Persoanele care se știu că au alergii severe sau boli de sânge au recomandarea de a se vaccina într-un centrul apropiat de un spital. Mai există o altă contraindicație, pentru cei care au avut în copilărie Sindromul Kawasaki”  a spus Claudia Dobocan, medic neonatolog.
  • Legat de vaccinurile recomandate în sarcină, acestea ar fi: vaccinul anti-COVID, anti-gripal (Și să știți că puteți primi vaccinul fără bani. Anunțați medicul de familie, acesta înaintează cererea la DSP și puteți face vaccinul antigripal ân orice punct al sarcinii. Preferabil este să fie făcut cu minim 4 săptămâni înainte de naștere, pentru ca să existe timp să se producă anticorpii și la copil). Și încă un vaccin despre care prea puțin se știe este diftero-tetano-pertusis, un vaccin trivalent, denumirea lui comercială este ADACEL-care este inclus din august 2019 în schema națională de vaccinare a gravidei (se face în intervalul de 27-36 de săptămâni) și poate fi cerut prin cerere de la medicul de familie” a explicat Claudia Dobocan, medic neonatolog.

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here