Se cunosc doua tipuri de dismenoree. Cea mai comuna forma este dismenoreea primara si nu poate fi corelata cu o boala sau o anomalie fizica. Se manifesta de obicei in primul an de la prima aparitie a menstruatiei. Datele statistice arata ca in primul an, 38% dintre fete au dureri menstruale, iar in al doilea si al treilea an, 20% dintre ele experimenteaza dureri legate de menstruatie.
La aproximativ 80% dintre femeile cu dismenoree primara astfel de dureri incep in primii 3 ani. E bine de stiut ca durerile menstruale tind sa scada in intensitate pe masura inaintarii in varsta si dispar uneori dupa prima sarcina.
Dismenoreea secundara sau dismenoreea dobandita este cauzata de o serie de afectiuni ale aparatului genital cum ar fi, endometrioza, boala ce se caracterizeaza prin proliferarea tesutului endometrial (a mucoasei uterine) in afara uterului, cel mai adesea in trompele uterine, ovare sau in tesutul din pelvis si este asociata cu infertilitatea. Boala inflamatorie pelvina – o infectie a organelor reproductive feminine, cauzata de obicei de o bacterie ce se transmite pe cale sexuala este o alta cauza a dismenoreei secundare. De asemenea, dispozitivul intrauterin ce este inserat in cavitatea uterina poate cauza crampe intense, in special in primele luni dupa montare.
Intre cauzele dismenoreei secundare mai pot fi mentionate fibromul uterin si polipii uterini, tulburarile hormonale, anomalii de forma sau de pozitie a uterului. Factorii de risc frecvent asociati aparitiei dismenoreei sunt: inceputul precoce al pubertatii (sub 11 ani), fluxul menstrual abundent (menoragie), depresie sau anxietate, regimurile de slabire, lipsa sarcinilor (nuliparitatea), fumatul, lipsa efortului fizic, stresul emotional etc.
Dismenoreea primara se manifesta de obicei in interval de un an de la prima menstruatie (menarha). Crampele/spasmele menstruale pot continua si dupa 20 ani sau pana la prima sarcina. Dupa aceasta, multe femei sustin ca acestea scad ca intensitate, motive nefiind deocamdata cunoscute.
Principalul simptom al dismenoreei este durerea din abdomenul inferior, iradiata in coapse, vagin, rect. Durerea menstruala este spasmodica (sub forma unor crampe puternice), difuza sau violenta (ca o lovitura de pumnal). Ea apare de obicei in primele 4-6 ore de la inceputul menstruatiei si poate dura pana la 48-72 ore.
Semnele asociate cu dismenoreea pot fi relativ numeroase: tulburari digestive (varsaturi, greata, diaree), transpiratii abundente, cefalee (dureri de cap), stare de lesin (lipotimie), dureri de spate, ameteli, dureri la nivelul sanilor.
In ceea ce priveste dismenoreea secundara durerile pot sa apara uneori si independent de durata menstruatiei. Debutul durerilor apare mult mai tarziu, frecvent dupa 25 de ani. Pentru a stabili diagnosticul, medicul va investiga antecedentele medicale si va efectua un examen fizic, inclusiv o examinare pelvica. In cadrul acestei proceduri, medicul va examina organele reproductive pentru a depista eventuale anomalii si semne ale unei infectii.
Pentru a exclude alte cauze ale simptomelor sau pentru a gasi cauza dismenoreei secundare, medicul va cere efectuarea unor teste de diagnostic: teste imagistice ce permit vizualizarea organelor pelvine (ecografia, tomografia computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica), laparoscopia (procedura prin care medicul vizualizeaza cavitatea abdominala prin practicarea unei mici incizii in abdomen si apoi inserarea unui tub prevazut cu un sistem optic) si histeroscopia (medicul insereaza un dispozitiv prin vagin si colul uterin pentru a vizualiza cavitatea uterina).
Daca tratamentul dismenoreei secundare este cel al cauzei, recomandat de catre medicul specialist si necesita supraveghere medicala, vestea buna este ca pacientele cu dismenoree primara pot lua unele masuri foarte simple pentru a calma durerile si a reduce disconfortul.
Modificarea stilului de viata poate fi benefica. Odihna si un regim echilibrat sunt obligatorii la persoanele cu dismenoree. Programul de somn si de weekend regulat, cu perioade de relaxare sunt foarte importante. Dupa 20 de ani, minim 8 ore de somn sunt recomandate. Trebuie de asemenea evitata constipatia (fructele, legumele, cerealele nu trebuie sa lipseasca din alimentatie). Efortul fizic regulat poate ameliora simptomatologia. Alte masuri complementare pot fi: reducerea consumului de cafea, administrarea de calciu, baile calde, sticle cu apa calda, comprese calde aplicate local.
Durerile si implicit disconfortul pot fi eliminate prin utilizarea unica sau in asociere a antispasticelor si/sau antinflamatorii nesteroidiene. In cazul unor crampe menstruale severe, numai medicul poate recomanda contraceptive orale pentru intreruperea ovulatiei. De altfel, medicii spun ca de regula, dismenoreea este o manifestare caracteristica ciclurilor ovulatorii, iar ciclurile care nu dor nu produc ovulatie.
