Fiecare parinte se poate raporta la sentimentul de a fi la un pas de epuizare sau la marginea infrangerii. Astfel, parintele se poate gandi ca nu este indeajuns de eficient in relatia cu copilul sau.
Un studiu, publicat in revista de specialitate „Frontiers in Psychology” (2018), a investigat urmarile extenuarii in cazul parintilor.
In general, sindromul burnout poate fi definit ca o stare puternica de extenuare fizica si emotionala. Freudenberger (1974) a folosit pentru prima data termenul referindu-se la mediul profesional. Proccacini si Kiefaver au mai scris despre asta in 1984, iar conceptul de atunci aproape disparuse. De asemenea, coplesirea fizica si emotionala ale parintelui nu au fost studiate amanuntit, potrivit Psychology Today (2019).
In orice caz, simptomul principal al acestui sindrom este epuizarea legata de rolul de parinte. Alte simptome includ:
- Distantarea emotionala de copii;
- Exista un sentiment de „prea-plin” cand vine vorba despre rolul de parinte;
- Pierderea sentimentului de realizare din partea parintilor.
Conform studiilor anterioare, doar intre 8 si 36% dintre parinti sufereau de acest sindrom burnout.
Citeste si Sotia e fericita? Atunci intreaga familie va fi fericita!
In ultima cercetare (2018), cercetatorii de la Universitatea Catolica din Leuven (Belgia) au sugerat ca sansa de a face burnout ar putea fi atribuita unui dezechilibru intre riscurile parentale si factorii de protectie. Cu alte cuvinte, atunci cand factorii de risc incep sa depaseasca factorii de protectie, parintii sunt mai predispusi la burnout, potrivit Psychology Today (2018).
Pentru a-si testa teoria, cercetatorii au recrutat 923 de parinti pentru a participa la un sondaj online. Acestia au completat Inventarul de sindrom burnout pentru parinti (engl. „Parental Burnout Inventory”, presc. PBI).
PBI-ul se refera la 22 de intrebari care presupun a fi de acord sau nu, cum ar fi:
„Ma simt epuizat emotional de rolul meu de parinte”.
„Uneori ma simt ca si cum am grija de copiii mei, dar pe pilot automat”.
„Realizez multe lucruri demne ca parinte” etc.
Apoi, cercetatorii au cerut participantilor sa completeze o alta serie de 39 de intrebari care presupun a fi de acord sau nu si care masoara echilibrul dintre riscuri si resurse. Aici sunt cateva exemple:
„Imi pot impaca cu usurinta viata de familie si viata profesionala”.
„In ciuda responsabilitatilor de familie, reusesc cu usurinta sa-mi gasesc timp pentru mine”.
„De felul meu, sunt destul de relaxat”.
„Simt ca am abilitatile pentru a fi un parinte bun (de exemplu, stiu cum sa imi ajut copiii sa se descurce bine la scoala, stiu sa ma joc cu ei etc.)”.
„Ca parinte, am standarde ridicate (incerc sa fiu parinte perfect, ma pun sub presiune multa si/sau ma tem de modul in care ma vad altii)”.
Citeste si De cate cuvinte are nevoie un copil sa auda de la tine?
„Nu impartasesc momente bune cu copiii mei (nu imi place sa ma joc cu ei si/sau nu le plac activitatile pe care le sugerez)”.
„Nu-mi fac niciodata timp sa vorbesc cu copiii mei” etc.
Cercetatorii au comparat apoi scorurile PBI cu celalalt test. Acestia au descoperit o relatie puternica intre cele doua inventare: parintii care erau mai predispusi la riscuri fata de resurse aveau mai multe sanse de a experimenta burnout.
Ce inseamna acest lucru pentru parintii care doresc sa isi reduca riscul de a face burnout? Cercetatorii sugereaza o abordare simultana a cresterii resurselor si a reducerii factorilor de risc.
De exemplu, daca treburile te coplesesc, ia in considerare ajutorul unei alte persoane. Sau, daca diversele recomandari (de exemplu, cinci fructe si legume pe zi, fara televiziune inainte de varsta de sase ani etc.) iti fac mai mult rau decat bine, relaxeaza-te si gandeste-te ce inseamna pentru tine notiunea de „parenting pozitiv si sanatos”.
Identifica-ti cele mai mari ingrijorari si ia cele mai potrivite masuri pentru a le putea rezolva. Nu uita ca orice problema are cel putin o varianta de rezolvare.
Citeste si Vacantele cu parintii ii fac pe copii mai fericiti
Autor: Andreea Borcila
