Adevărul este că nu putem controla provocările cu care se vor confrunta copiii noștri în viață, dar asta nu înseamnă că nu îi putem pregăti, astfel încât să știe să gestioneze orice situație neașteptată.

Unul dintre cele mai bune ”cadouri” pe care l-am putea oferi copiilor noștri este abilitatea de a fi rezilient–  acea capacitate de a depăși orice obstacole îi vor apărea în cale.

Ajutându-i pe copii să-și dezvolte reziliența înseamnă că ei vor putea pe viitor să știe cum să-și revină după eșecuri (nu înseamnă să le nege, să le neglijeze sau să le interiorizeze, ci să le gestioneze, să dea piept cu ele, să le depășească cu bine.

Uneori, însă, se întâmplă ca părinții – în neștiință de cauză– folosesc unele cuvinte sau expresii care le diminuează copiilor din șansa de a-și dezvolta această abilitate. De aceea, îți vom oferi câteva expresii pe care să nu le folosești dacă îți dorești să crești un copil rezilient.

”Ești bine”.

În timp ce „ești bine”, poate părea exact genul de expresie care ar trebui să fie de încurajare, să-i arate copilului că îi oferi suport,  de fapt, s-ar putea să- transmită mesajul că nu contează cum se simte, să-și anuleze emoțiile, să le interiorizeze.  În schimb, încearcă să-i validezi emoțiile copilului (întreabă-l ”ești bine?”), arată-i că îl înțelegi, apoi prin tonalitatea vocii tale și prin limbajul corpului (cuprinde-l, mângâie-l pe cap etc) arată-i că tu crezi că va depăși momentul, că va fi bine.

De exemplu, copilul pică și se zgârâie la genunchi. Nu empatizezi cu el, dacă alergi panicată spre el, dacă plângi cu el, dacă îi arăți că e ditamai urgența. Mergi calm spre el, uită-te la zgârietură, întreabă-l dacă e ok, dacă îl ustură etc. Această abordare îi arată copilului că tu știi că îl doare, îi înțelegi emoțiile, trăirile, dar în același timp îi trimiți mesajul că tu crezi că va fi bine.

„Este ușor, poți să o faci.”

La fel ca și în cazul precedent, expresia pare de încurajare, cu toate acestea, îi transmiți un mesaj greșit. Incearcă să-i spui ”Știu că e mai greu, dar cred că ai putea reuși”.

”Lasă-mă să fac eu/ să repar eu (pentru tine)”

Uneori nu ne simțim confortabil privind cum copilul se chinuie cu ceva sau încearcă să-și rezolve anumite probleme, chiar dacă este vorba doar despre a-ți lega șireturile la adidași. Cu toate acestea, dacă el insistă să-ți lege singur șireturile și în acel moment chiar nu te grăbești (prea tare) să ieși pe ușă, atunci lasă-l pe el să mai insiste acolo cu acele șireturi, eventual îl poți ghida verbal cum să facă acesrt lucru. Dacă tot nu reușește, atunci oferă-i ideea ca tu să-i legi șiretul la un adidas, el să te urmărească cum faci totul pas cu pas, apoi să încerce el să facă la fel la celălalt. Nu încerca să rezolvi mereu lucrurile pentru el, pentru că pe lângă faptul că nu-și dezvoltă reziliența, îi scade și încrederea în sine.