Dragi adulti, fiti mai intelegatori cu parintii care incearca sa gestioneze in public criza de furie a copilului

Sursa foto: Very Well Family

Nu este usor sa ingrijesti un bebelus. Apoi adupa ce mai creste un pic, ai de alergat serios dupa un copil care a invatat sa mearga (toddler), dupa care vin renumitele crize de furie de pe la varsta de 2 ani (desi sunt multe cazuri intalnite si pe la 3 si pe la 4 ani, etc).

Pe parintii care au avut incredibilul noroc sa nu se confrunte cu aceste crize, ii aplaudam si ne bucuram pentru ei, iar pentru cei care au trecut si au rezistat cu stoicism acestor episoade, ii cuprindem (clar, sunt eroii nostri!).

Dar astazi n-as dori sa scriu despre ei sau despre cum sa gestionezi o criza de furie, ci despre cei care sunt martori – fara sa se astepte, fara sa vrea, fara sa aiba vreo legatura cu copilul care trece prin emotii puternice – la un astfel de episod. Sfatul nostru este urmatorul: Dragi adulti, fiti mai intelegatori cu parintii care incearca sa gestioneze in public criza de furie a copilului.

Saptamana trecuta eram intr-un supermarket, linistita, intr-o stare aproape de Zen, imi bifam cu grija si calm fiecare produs trecut pe lista mea de cumparaturi, examinam rafturile, etichetele si aveam impresia ca sunt intr-o mica vacanta (pentru ca era copilul acasa cu tatal lui, de aceea totul se desfasura atat de linistit).

Brusc, la vreo 3-4 metri distanta s-a auzit un tipat ascutit, urmat de smiorcaieli insistente si am vazut cum o fetita de vreo 4 ani (cred), s-a trantit pe jos si urla din toate puterile “vreau rochita aceeeeeaaaaaaa”. Langa, sora mai mare era rosie la fata si aveai impresia ca s-ar ascunde oriunde doar sa nu fie de fata la istericele surioarei mai mici, in timp ce mama incerca sa o convinga, in fel si chip, pe micuta aflata in plina criza de furie, spunandu-i ca nu au la magazin marimea potrivita, ca sa se linisteasca, ca sa se dea deoparte sa discute, ca se uita ceilalti oameni etc.

M-am facut ca am treaba cu ceva pe un raft si in gand ii trimiteam ganduri pozitive si de rabdare acelei mame care avea de gestionat o criza in ditamai supermarketul. Si in loc ca lucrurile sa fie mai usoare, treceau pe langa tot felul de cumparatori care o mustrau din priviri (si nu doar!) pe mama, ca “uite, dom’ne, ce educatie are copilul. Ii dadea doua palme la fund si sigur se linistea…”. Off…da, inca mai sunt astfel de pareri, din pacate. 🙁

Pentru toti parintii care se confrunta cu aceste crize de furie, vrem sa le spunem ca ii intelegem si ca este doar o perioada, va trece. Iar “spectatorilor” la aceste tantrumuri, le-am spune atat: fiti mai intelegatori cu parintii care incearca sa gestioneze in public criza de furie a copilului .

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here