De ce sa facem educatie financiara copiilor, este intrebarea pe care i-am adresat-o Roxanei Bucur, autoarea cartii pentru copii ,,Maruntila si Bancnotila”. Nu a ezitat sa ne raspunda pe larg, intr-un articol despre nevoia de educatie financiara a celor mici.
Roxana Bucur este absolventa a facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti s a masterului interdisciplinar: Pedagogii alternative, psihologie pozitiva si arta teatrala in educatie. In urma cu 3 ani a devenit planificator si consultant financiar independent.
Parintii sunt cele mai importante persoane din viata unei fiinte, a copilului. Copilul se naste intr-un mediu nou. Noutatea confera nesiguranta datorita gradului de necunoastere a lumii in care a pasit, iar parintii sunt acele fiinte care il inconjoara cu iubire, adica ii confera siguranta de a se initia in tainele acestei lumi. Parintii sunt cei care ii ofera posibilitatea descoperirii lumii in care a pasit. Ei ii satisfac atat nevoile afective, cat si nevoia ”academica” sa o numesc asa, pentru a afla lucruri despre lumea in care isi va desfasura zeci de ani de viata. Copilaria devine astfel fundamentul constructiei adultului de maine. Constructia porneste in copilarie, iar parintii sunt ”constructorii” si responsabili de calitatea, durabilitatea ”constructiei” lor.
Vezi si Alocarea financiara pentru elevii si profesorii implicati in olimpiadele nationale se va dubla
De ce sa facem educatie financiara copiilor?
Pentru a creste, in sfera educationala, avem in vedere dezvoltarea integrala, armonioasa si libera a personalitatii umane capabile sa se integreze activ si creativ in societate. Acest deziderat al educatiei poate include si educatia financiara.
Educatia financiara poate viza, la varste fragede, ca, fiecare lucru are valoare, ca banii nu pica din cer, ca el trebuie sa aiba grija de lucruri, sa aprecieze munca si oamenii care castiga in toate modurile posibile, banii.
De ce sa facem noi, adultii din jurul copilului, educatie financiara acestuia?
- Pentru a nu fi sclavul consumerismului: aceasta cultura de a consuma, consuma; nu
conteaza ca iti trebuie sau nu. Cui ii convine sa fie sclav? Iti convine ca tu sa cresti un copil sclavul cuiva? Chiar daca este vorba despre bani sau alta persoana.
Educatia financiara vizeaza diferenta dintre nevoie si dorinta. Tot in cadrul acestei educatii se discuta despre recompensa si despre rabdare, respectiv amanarea recompensei. La acest punct voi aminti, un test relevat: Testul prajiturii. Pentru cei care doresc sa il si vada, este foarte simpatic: copii care incearca sa isi amane recompensa. Se gaseste sub denumirea de testul bezelelor, pe youtube. https://www.youtube.com/watch?v=QX_oy9614HQ
Amanarea recompensei imediate pentru ceva mai bun/mult mai tarziu, este un aspect implicat in educatia copilului, atat din perspectiva emotionala, cat si financiara, dar si academica. Testul releva nivelul financiar si academic inregistrat pe parcursul vietii copiilor care s-au abtinut cu brio de la recompensa imediata.
Copiii care invata sa isi gestioneze impulsurile, vor avea capacitatea de a amana impulsurile consumerismului si sa infrunte aceasta cultura care scoate bani din buzunarul oamenilor, reducandu-i la cheltuieli pe termen scurt si impedicandu-i de la obiectivele financiare de termen lung, precum: siguranta financiara, casa proprie, vacante, sustinerea financiara a familiei sau a pensiei; aspecte importante pentru termenul lung si pentru relaxarea personala.
- Pentru a nu fi pacaliti de reclame / terti
Adultul educat financiar va cunoaste scopurile comerciale si interesele financiare proprii. Astfel, daca doreste o masina proprie si daca se respecta si punctul anterior, masina va fi achizitionata cash, fara a profita de ofertele de imprumut aflate de la orice pas, care ”il pot sugruma” financiar.
Daca iti doresti ca copilul tau sa poata face distinctia intre dorinta tertilor de a profita de instinctele umane de valorizare, de recompensare, respectiv ”gadilarea Eu-ului” si nevoia personala, atunci educatia financiara este educatia conforma idealului educational de a dezvolta personalitatea in mod integral, folosind activ informatia in favoarea creativitatii personale, a multumirii personale.
Intelegerea completa si exacta a psihologiei consumerismului si a psihologiei clientului vor veni pe parcursul perioadei de maturizare, insa abordata de timpuriu, viitorul adult va avea baza creata, cu tot ceea ce priveste finantele personale si ceea ce tine de scopul banilor, functionarea banilor, a antreprenoriatului chiar.
- Pentru a nu oferi mai multi bani pentru un lucru cu o valoare, efectiva, mai mica
Piata bunurilor ofera o varietate larga. Acelasi bun poate avea preturi diferite in functie de zona in care este comercializat, de accesoriile, in plus, pe care le detine s.a.m.d. Cu toate acestea costul de productie si valoarea sa, intrinseca poate diferi. Aici, ca exemplu, pot oferi cel mai raspandit si utilizabil bun, produs: apa. Daca vorbim despre o apa imbuteliata pe care o cumparam de la un supermarket vs. apa cumparata de la o terasa/ restaurant, constatam ca are un pret diferit si considerabil mai mare decat la supermarket. Acelasi lucru se intampla si la imbracaminte unde „brand-ul” da pretul, ci nu materialul din care este facut. Caci, brand-ul alimenteaza emotia, ego-ul si stimuleaza o competitie, intre ceea ce aminteam la punctul 1, unde oamenii se intrec intre ei cu „posesiunile „. Si lista cu bunuri poate continua cu masina, casa, chiar si tipurile de investitii detinute, unde valoarea intrinseca poate fi mai mica decat costul, pretul de achizitie si astfel randamentul sa fie unul extrem de scazut.
- Pentru a munci eficient / inteligent
Banii nu cresc in copaci, iar de la o varsta frageda, copiii vor cunoaste faptul ca banii sunt corelati cu munca depusa si valoarea creata prin munca pentru comunitate.
Astfel ca, exista si o mai buna orientare in cariera. Vad multi adolescenti, tineri care nu stiu ce vor sa faca in viata. Nu gasesc drumul lor profesional. Este posibil sa se datoreze lipsei lor de educatie financiara?
Valoarea creata in urma muncii depuse confera si remuneratia. Un angajat al unei firme, care face parte dintr-o echipa de sute de angajati va avea un venit semnificativ mai mic decat patronul sau care este detinatorul firme – cel care a creat locuri de munca pentru sute de angajati. Este perceputa valoarea celor doi?
Existenta a mai multor „munci”, copilul le poate percepe. Ajutat de parinti cu exemple, explicandu-i aceste diferente, va avea o perceptie corecta cu privire la bani, de asemenea, la puterea de cumparare, dar si la cumpatarea in ceea ce priveste cheltuirea banilor munciti.
- Pentru a fi motivati sa obtina mai mult
Cine nu isi doreste ca copilul sau sa acceada pe scara sociala si sa aiba posibilitati mari?! Insa cum poate obtine toate acestea daca el nu stie cum functioneaza banii? Pe langa ceea ce am discutat la punctul anterior: raportul dintre valoarea muncii depuse si remuneratie, educatia financiara vizeaza si aspectul, consider eu cel mai important: venitul obtinut nu reprezinta garantul realizarii obiectivelor financiara. Indiferent de veniturile avute, banii economisiti luna de luna, te vor conduce la realizarea obiectivelor. Exista oameni care castiga peste venitul mediu pe economie, insa nu isi permit multe lucruri, fiindca nu sunt motivati sa obtina mai mult, neavand educatia acestui punct: de a economisi o parte din venitul castigat si de a isi investi economiile accelerand realizarea obiectivelor sale financiare.
Cultura consumerismului ofera imaginea „valorizarii superficiale a personalitatii” prin crearea competitiei intre oameni, netinand seama de valoarea intrinseca a bunului, de gradul de utilitate si de nevoie si, astfel, se creeaza ideea de a cheltui luna de luna, fara a tine seama de puterea banilor de a se acumula. Daca numai 10 % din venit este economisit si investitii se confera posibilitatea realizarii obiectivelor financiare de termen lung precum: o casa proprie, o masina, siguranta financiara pentru familie, o retragere din activitate relaxanta.
Astept si alte idei, motive pentru care este necesara educatia financiara a copiilor si feedback-ul cu privire la educatia financiara, indiferent de varsta.
Vezi si Doar o treime dintre copiii romani economisesc banii de buzunar
Autor : Roxana Bucur
