Simptomele depresiei se manifesta diferit in cazul fetelor, fata de cel al baietilor. Este important sa se identifice semnele depresiei inca de timpuriu. Adolescentele, comparativ cu adolescentii, nu doar ca se confrunta cu o crestere rapida a simptomelor depresiei, dar pot experimenta mult mai multe simptome depresive in comparatie cu sexul opus. Constientizarea si interventiile timpurii pot ajuta la depistarea simptomelor de depresie si, implicit, la reducerea sanselor de a face depresie la varsta adulta.
Un studiu recent, publicat in Jurnalul de Stiinta pentru Adolescenti si Tineret, descrie simptomele depresiei care apar atat la fete, cat si la baieti, incepand din timpul copilariei tarzii sau adolescentei pana la varsta adulta. In timpul adolescentei, fetele sunt mult mai predispuse decat baietii sa aiba depresie, iar urmatoarele informatii pot veni in sprijinul atat al parintilor, cat si adolescentilor care se confrunta cu diferite provocari in aceasta perioada, scrie Psychology Today.
Astfel, este vorba despre studiul longitudinal (cercetare desfasurata pe parcursul mai multor ani) al parintilor si copiilor din zona Bristol din Marea Britanie (engl. Avon Longitudinal Study of Parents and Children, presc. ALSPAC). Aceasta cercetare a inceput inca din anii 1990 si desi, initial, se baza pe o cohorta de aproape 14.000 de bebelusi, studiul a colectat si analizat informatiile despre copiii si parintii acestora, folosindu-se atat de chestionare, cat si de vizitele clinice.
Citeste si Studiu: Perfectionismul dauneaza sanatatii mintale a adolescentului
Participantii studiului aveau varsta cuprinsa intre 11 si 22 de ani. Oamenii de stiinta au analizat informatiile a 9.300 de adolescenti si tineri, cum ar fi sexul acestora, dar si rezultatele unei evaluari in care cel putin un simptom al depresiei era activ.
Simptomele depresiei au fost evaluate in urma aplicarii unui chestionar denumit „Stari de scurta durata si tipurile de sentimente” (presc. SMFQ). Chestionarul continea 13 variante de alegere, de la „Ma simt singur/a” pana la „Ma simt ingrozitor de nefericit/a”, bazandu-se totodata pe starile de spirit ale participantilor din ultimele doua saptamani.
In graficul studiului, cu exceptia varstelor de zece, respectiv 11 ani, se observa ca adolescentele au o rata de depresie mult mai mare in comparatie cu baietii. Nivelul maxim al simptomelor de depresie atinge varsta de 20,4 ani la baieti, in timp ce depresia atinge cote maxime la varsta de 19,6 ani in cazul fetelor. Dezvoltarea rapida a simptomelor depresiei incepe la varsta de 16,4 ani la baieti si la 13,5 ani in cazul fetelor.
Traiectoria depresiei creste, pentru ambele sexe, inca din timpul adolescentei din cauza multor schimbari cu care se confrunta acesti tineri, atat in plan personal, fiziologic, dar si in cel social. O posibila cauza a depresiei se datoreaza si faptului ca fetele, in general, incep mai devreme perioada adolescentei.
Prin urmare, constientizarea si interventiile timpurii pot ajuta la depistarea simptomelor de depresie si, implicit, la reducerea sanselor de a face depresie la varsta adulta.
Daca ar fi sa gasim o definitie a ceea ce inseamna depresie, ea este relatata ca fiind „o boala caracterizata prin tristete persistenta si prin pierderea interesului pentru activitatile pe care, in mod normal, le faceai cu placere, asociate cu incapacitatea de a realiza sarcinile cotidiene, timp de cel putin doua saptamani. Printre altele, simptomele depresiei sunt: pierderea energiei, schimbarea apetitului, tulburari de somn, anxietate, reducerea concentrarii, indecizie, neliniste, sentimente de inutilitate, vinovatie, disperare, ganduri de auto-vatamare sau de sinucidere”, asa cum precizeaza Directia de Sanatate Publica Bucuresti (DSPB).
Tot in aceeasi ordine de idei, Leon Zagrean, seful disciplinei „Fiziologie si Neurostiinte” la UMF „Carol Davila”, spunea, intr-un interviu pentru revista „Reporter Global”, despre o diferenta de realitati, care se produce atunci cand credintele unei persoane nu contureaza imaginea din exteriorul ei, a lumii de afara. Persoana depresiva nu mai stie, de fapt, ce se intampla:
Citeste si Copii care se gandesc la moarte. Cateva indicii pentru parinti
„Cauza principala a depresiei este o discordanta perceputa mai mult sau mai putin constient intre realitatea pe care a invatat-o individul si realitatea pe care o traieste. El invata pana la o anumita varsta anumite principii ale realitatii, iar in momentul in care intra in realitatea existentei lui, aproximativ dupa 20 de ani, constata ca de fapt ceea ce a invatat este in discordanta si nu isi mai gaseste locul, identitatea, rostul si se produce un conflict intre propria lui constiinta si realitatea pe care o traieste. Asta este cauza principala a depresiei”, este de parere specialistul.
OMS despre evolutia depresiei
In 2017, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) impreuna cu cercetatori de la Global Burden of Disease (GBD) au publicat un material de cercetare, denumit „Depresia si alte tulburari psihice comune. Estimarile globale privind sanatatea” („Depression and Other Common Mental Disorders. Global Health Estimates”).
In urma acestui studiu, s-a aflat ca proportia populatiei globale care se confrunta cu depresia a fost estimata, in anul 2015, la 322 de milioane de persoane, fiind mai vizibila mai mult la femei (5,1%) decat la barbati (3,6%). Daca ar fi sa vorbim despre importanta depresiei, ea difera in functie de varsta si gen. De exemplu, daca este vorba despre adulti, atunci gasim o pondere foarte mare in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 55 si 74 de ani (7,5%), iar la barbati, tot la aceeasi varsta, gasim o pondere de 5,5%.
In schimb, depresia apare si la varsta copilariei (sub 15 ani) sau adolescentei, dar intr-o pondere mai mica fata de cei in varsta. Potrivit studiului, jumatate dintre acesti oameni depresivi locuiesc in Asia de Sud-Est si in regiunea Pacificului de Vest. OMS afirma ca numarul persoanelor care traiesc cu depresie a crescut cu 18,4% intre 2005 si 2015, iar acest lucru denota, in ansamblu, cresterea populatiei globale si cresterea grupurilor de varsta la care depresia este mai raspandita.
Cum influenteaza sedintele de psihoterapie
Un alt studiu, realizat de o echipa de cercetatori britanici, arata felul in care depresia evolueaza dupa sedintele de psihoterapie. Este vorba despre studiul „O revizuire sistematica si o meta-analiza a corelatiilor neurale ale terapiilor psihologice in depresia majora” („A systematic review and meta-analysis of the neural correlates of psychological therapies in major depression”), publicat in „Psychiatry Research: Neuroimaging”, in 2018, al lui Anjali Sankar si altii.
Au fost inclusi 200 de participanti cu depresie majora (varsta medie de 37,6 ani). Evaluarile neuroimagistice au fost efectuate inainte de initierea tratamentului si in timpul tratamentului. Durata acestuia a fost de 16-30 saptamani pentru terapia cognitiv-comportamentala, atunci cand psihoterapeutul si clientul incep sa se cunoasca, exista o planificare, structura a sedintelor, se povestesc gandurile si sentimentele etc.; 11 saptamani pentru terapia de activare comportamentala, in sensul ca, dupa ce s-au identificat obiceiurile/tiparul/experienta negative ale pacientului, se va trece la inlocuirea lor cu tipare/obiceiuri pozitive; si pana la 15 luni pentru psihoterapia psihodinamica (nu este structurata ca terapia cognitiv-comportamentala, iar pacientul vorbeste liber si necenzurat, aducand la suprafata emotiile si trairile inconstiente).
Rezultatele au indicat o imbunatatire a reactiei emotionale, obtinuta in urma sedintelor de psihoterapie, potrivit studiului efectuat de echipa britanica.
Citeste si Depresia este „boala civilizatiei”
Autor: Andreea Borcila