Ii este frica de intuneric? De venirea lui Bau-Bau? De oameni straini? De apa? De esec? De victorie? Sa fii oare tu, parintele, vinovat de toate acestea? Citeste aici mai multe despre fricile copiilor si stilul de parenting.

De multe ori, stilul de parenting este cel care favorizeaza aparitia multora dintre fricile copiilor. Unii parinti obisnuiesc sa fie excesiv de critici. Ei nu observa comportamentele bune si corecte, insa sunt mereu gata sa scoata in evidenta si sa critice greselile.

In aceste conditii, este foarte posibil ca micutul sa dezvolte frica de a nu gresi si de a fi dezaprobat si sa nu poata avea incredere suficienta in sine.

Alti parinti cred ca micutul trebuie sa faca fata tuturor provocarilor cu succes, ca succesul pe care il are in viata este cel care ii da valoare si, implicit, da valoare parintilor.

In consecinta, este posibil ca puiul sa dezvolte un comportament perfectionist si sa se teama permanent si excesiv de critici. Acesti copii pot deveni extrem de anxiosi, atunci cand este vorba de indeplinirea unor sarcini, sau cand sunt pusi in fata unui examen, de exemplu; ei considera ca valoarea lor sta numai in faptul de a reusi cu succes si de a obtine aprobarea si recunoasterea celorlalti. De aici, nu mai e decat un pas pana la anxietatea scolara si cea sociala.

Citeste si: Top 10 cele mai frecvente greseli pe care le fac parintii

Un alt stil de educatie care poate influenta felul de a fi al copilului este acela hiperanxios si hiperprotectiv. Parintii sunt preocupati excesiv de integritatea copilului si tind sa il protejeze si sa il fereasca de orice inconvenient sau frustrare. Se dezvolta astfel la copil timiditatea si teama, el crezand ca sunt pericole peste tot si este necesar sa fie permanent in alerta (de exemplu, daca un lucru este neplacut sau frustrant, trebuie sa il evite cu orice pret, daca ceva nu merge cum trebuie, copilul va considera ca este o adevarata tragedie). Manifestarile cele mai frecvente ale fricii in acest caz au ca obiect animalele, intunericul, activitatea motorie (sarituri, alergare – in care sunt posibile cazaturi si accidente), persoane necunoscute sau hoti.

Vezi si: Cum procedam cu copiii care au “frica de apa“

Deseori, copiii, mai ales daca sunt foarte mici, isi comunica emotiile prin intermediul limbajului corpului si nu este usor de descifrat mesajul transmis. Cand nu iti dai seama ce anume il sperie, este bine sa te simta alaturi. Imbratisarea ii transmite un mesaj de siguranta si incredere, util pentru a infrunta frica. Accepta ca temerile copilului sunt cat se poate de reale pentru el si nu il lua peste picior. Ajuta-l sa se exprime, vorbind despre asta cu el.

Nu il speria si nu il forta sa se confrunte cu situatia de care se teme. Nu va intelege nimic si vei reusi doar sa ii sporesti teama. Fii alaturi de el si, cu calm, incurajeaza-l si arata-i ca spaima lui este neintemeiata.

S-ar putea sa-ti placa si: Cum poti sa cresti un copil increzator in fortele proprii?