De ce renunta adesea mamele la alaptare, ce restrictii alimentare sunt impuse in timpul alaptarii si cum trebuie sa procedeze mamele care alapteaza atunci cand iau antibiotic, dar care sunt temerile cele mai mari ale parintilor legate de vaccinare?

Superbebe.ro a identificat 8 confruntari ale parintilor cu probleme legate de alaptare si vaccinare, pe care dr. Gabriela Silvia Duta a avut amabilitatea sa le clarifice mai jos.

1. Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta mamele care alapteaza?

Majoritatea mamicilor devin adeptele alimentatie la san, dar nu intotdeauna lucrurile stau asa de “roz” cum pare. Alimentatia este un act natural firesc, care trebuie invatat si sustinut, atat de membrii familiei cat si de medici sau consilieri in alaptare. Alaptarea este prima provocare a tinerei mamici si provocarea creste pe masura ce mamica intampina anumite dificultati cum ar fii: o nastere prematura (un nou nascut sub 1500g care nu poate fi pus la san) sau o sarcina gemelara.

Apoi particularitatea fiziologica a mamelonului , canalele infundate pot duce la complicatii precum ragadele sangerande, fisuri mamelonare care impiedica mama sa poata continua procesul alaptarii.

Vezi si Raspunsul specialistului: Care este tratamentul in mastita?

Secretia insuficienta de lapte (frecvent intalnita la mamicile care nasc prin operatie de cezariana), sau secretia abundenta care poate duce la “furia laptelui” sunt deasemenea situatii des intalnite.

Cele mai usor de corectat sunt pozitia bebelusului la san si pozitia comoda a mamei in timpul alaptatului (acesta putand dura si 50 de min), tehnici care se pot invata cu sprijinul specialistilor.

2. Cum pot fi convinse mamele sa alapteze?

Eu cred ca nu pot fi convinse, mai degraba informate si incurajate. Traim intr-o societate in care avem acces facil la informatie, fiecare mamica ia aceasta decizie in functie de anumiti factorii personali si sociali. O putem incuraja aratandu-i efectele miraculoase ale alaptarii atat asupra organismului ei cat mai ales a bebelusului ei.

Alaptarea ajuta involutia uterina rapida dupa nastere, cu o recuperare mai rapida a mamicii, atat dupa cezariana cat si dupa o nastere naturala, ajuta la pierderea surplusului de kilograme castigat in timpul sarcinii, are  efect  contraceptiv,  protejeaza impotriva cancerului de san si ovar precum si impotriva  osteoporozei si nu in ultimul rand este gratuita.

3. Care sunt beneficiile alaptarii pentru bebelus?

Prin alaptare, bebelusul beneficiaza de o crestere fizica si psihica echilibrata, laptele de mama ofera protectie antiinfectioasa, reduce riscul alergiei, este steril, oricand la indemana, la o temperatura optima, suport emotional, confort, siguranta, rol protector fata de  anumite patologii mai ales pentru prematuri (enterocolita necrozanta), flora intestinala a sugarului alimentat natural contine bacilus bifidus crescand rezistenta la infectii. Pe termen lung este cea mai buna profilaxie pentru: marasm, obezitate infantila, tetanie, infectii, diabet zaharat, patologie intanlita din ce in ce mai des la varste cat mai fragede. Nu in ultimul rand amelioreaza durerile dentare si scurteaza durata si evolutia oricarei infectii.

Chiar si cateva zile de alaptare sunt benefice pentru noul nascut, chiar si prin gavaj sau alta  metoda de administrare.

4.Care sunt motivele pentru care adesea mamele renunta la alaptare?

Chiar factorii sociali le descurajeaza pe mamici sa alapteze, multe dintre ele se intorc la lucru in primele luni de viata ale micutului, asta le face sa creada ca este mai usor sa folosesti o formula de lapte, fara a mai alapta chiar si cateva luni.

Primele zile dupa nastere nu sunt usoare pentru nici o femeie, viata ei se schimba radical, hormonii din timpul sarcinii influenteaza emotivitatea unei femei, si atunci orice mic obstacol o poate determina sa intrerupa sau sa nu inceapa alaptarea. Cel mai adesea se descurajeaza pentru ca nu au o cantitate suficienta de lapte sa sature micul nou nascut.

Comportamentul mamei dominat de anxietate sau de incredere influenteaza reflexul de ejectie, care poate fi inhibat sau stimulat.

Apoi atasarea la san, care se poate invata dar care necesita practica le descurajeaza adesea. Fiecare organism reactioneaza diferit, unele mamici nu au energia necesara ca dupa operatia de cezariana sa-si alapteze bebelusul.

Si cel mai des renunta atunci cand fac ragade mamelonare acestea fiind foarte dureroase.

5. Cum trebuie sa procedeze o mama care alapteaza atunci cand ia antibiotic?

In functie de afectiunea pentru care se recomanda tratamentul cu antibiotic, se ia decizia impreuna cu medicul daca bebelusul poate sa fie alaptat sau nu.

O mare parte dintre antibiotice, sunt permise si in alaptare, se evita fluorochinolonele. De cele mai multe ori nu administrarea antibioticului este problema, ci infectia mamei pentru care necesita antibiotic

Daca mama este febrila, atunci se intrerupe alaptarea pentru cateva zile. Laptele este muls si aruncat, pentru a mentine secretia de lapte. Atunci cand medicul considera, se reia alaptarea.

Nou-nascutul este alimentat cu formula dupa care este pus din nou la san.

Tratamentele anticomitionale (fenobarbital, benzodiazepina, fenitoin) si antidepresivele sunt medicamente interzise in alaptare.

6.Care este dieta mamei care alapteaza: alimente interzise?

Noile studii arata ca alimentatia mamei trebuie sa fie foarte variata inca din perioada de gravida. Chiar si alimentele cu potential alergenic ridicat sunt premise. Insa sunt interzise: alcoolul, cafeaua, drogurile.

Nu se recomanda prajeli, rantasuri, afumaturi, preparate foarte condimentate, ciocolata, cacao, sucuri.

Alimentele la care nou-nascutul reactioneaza cu disconfort, colici abdominale sau va prezenta eruptii cutanate sau scaune modificate (APLV) se vor exclude din alimentatia mamei, astfel testand toleranta nou-nascutului si predispozitile lui.

Vezi si Dieta ideala pentru un lapte matern de calitate

7. Care sunt temerile cele mai mari ale parintilor legate de vaccinare?

Efectele adverse (convulsii, epilepsie, autism, continutul acestora in metale grele) astea ar fi cateva dintre ele. Insa efectele adverse cele mai des intalnite sunt cele locale, care nu sunt deloc un pericol pentru nou nascut. De exemplu, cicatricea cutanata  reactiva post vaccinare BCG este una pozitiva.

Fiecare afectiune in parte este o entitate separata care poate aparea in mai multe context, nu numai post vaccinare. De exemplu, orice copil care face febra 39-40 grade C are un risc de a dezvolta convulsii, si febra precede foarte multe afectiunii. Autismul este o boala diagnosticata tarziu dupa 1 an, dar sunt copii cu autism nevaccinati. Pestele pe care il cumparam din comert continue metale grele, si nimeni nu l-a scos de pe piata, si exemplele pot continua.

Efectele adverse de temut pot fi in cazul oricarui alt medicament sau chiar aliment nou introdus. Socul anafilactic poate aparea la oricine in orice context. Si vaccinarea nu este privata de acest risc, dar situatiile sunt extrem de rare.

8. Din categoria vaccinurilor optionale care ar trebui facute, cand si de ce?

Vaccinurile optionale sunt: antirotavirus, antimeningococic, antihepatita A, antivaricela,  antigripale.

Toate vaccinurile si-au demonstrat eficienta insa eu as adauga in schema nationala antimenigococicul. Meningococul este o bacterie care poate produce meningita cu o evolutie fulminanta chiar si unui copil sanatos.  Cu atat mai mult cu cat ne petrecem din ce in ce mai des concediile in tari exotice, consider ca este un vaccin important. Se poate administra intre 2 si 18 ani, pe cale intramusculara sau subcutanata.