Se vorbeste mult despre parintii elicopter in ultima vreme. Ei sunt acei parinti care graviteaza permanent in jurul copiilor lor, ii infasoara intr-un soi de bula si ii tin, astfel, departe de realitatea inconjuratoare. Afla de ce parintii elicopter cresc copii care nu se vor putea angaja.

Parintii elicopter cred ca fac tot ce e mai bine pentru copiii lor, de fapt, pericliteaza sansele copiilor la succes, pe viitor. In mod special, ei pot ajunge sa distruga sansele copiilor in a-si gasi un loc de munca si in a-l pastra.

Vezi si Cand trebuie sa spunem copilului “NU”

Parintii elicopter nu vor ca odraslele lor sa sufere. Vor sa ii fereasca sau sa atenueze tot ce i-ar putea rani – fizic si emotional. Problema este ca acesti copii cocolositi nu vor invata niciodata cum sa faca fata unor pierderi, unui esec sau unei dezamagiri – lucruri care apar inevitabil in viata oricarei persoane.

Rasfatul excesiv face ca acestor copii sa le lipseasca total toleranta la frustrare. Fara aceasta “capacitate”, viitorii tineri vor intra in campul muncii cu un mare dezavantaj.

Parintii elicopter au tendinta de a rezolva problemele copiilor lor chiar si atunci cand acestia o pot face singuri, intr-un cuvant – de a-i menaja. Acesti copii cresc fara o etica sanatoasa a muncii, lipsiti de vreo indemanare. Fara aceste atribute, viitorii tineri nu vor fi capabili sa duca la indeplinire multe dintre sarcinile de serviciu pe care vor fi nevoiti sa le indeplineasca.

Parintii elicopter isi tin departe copiii de orice conflict ar putea avea cu colegii sau partenerii de joaca. Cand vor creste, acesti copii nu vor sti sa rezolve neintelegerile care ar putea sa apara intre ei si colegii de la munca sau un superior.

Oamenii gasesc o rezolvare problemelor experimentand, facand greseli, invatand si incercand din nou. Acest proces duce la consolidarea increderii de sine, a competentei si a cresterii valorii personale.

Parintii elicopter cred ca fiul sau fiica lor trebuie sa castige intotdeauna si in orice situatie. Oricine participa la o competitie sportiva, trebuie sa primeasca un trofeu. Fiecaruia trebuie sa i se dea o diploma, indiferent de rezultatele scolare sau ale concursurilor la care a participat. Intr-un mediu functional, nu exista decat un singur castigator al competitiei si doar munca de calitate este recompensata. Daca acesti copii cresc crezand ca, indiferent ce ar face, vor castiga, nu vor realiza ca, in realitate, trebuie sa munceasca din greu pentru a reusi.

Acesti copii rasfatati peste masura vor fi devastati cand vor pierde competitii, cand nu vor lua un interviu pentru angajare sau cand vor fi concediati de la locul de munca. Nu vor intelege cat efort este necesar pentru a avea o cariera de succes.

Acesti copii care au fost invatati sa-i lase pe altii sa gandeasca si sa actioneze pentru ei, nu vor fi capabili sa rezolve singuri o problema. La fel ca in copilarie, si in viata adulta se vor astepta ca altii sa o rezolve in locul lor.

Acesti copii vor avea asteptari nerealiste la vremea angajarii si vor considera ca li se cuvine un tratament preferential fata de colegii lor. In acelasi timp, vor afisa o atitudine superioara, fara urma de sustinere si o ignoranta care nu vor fi deloc pe placul angajatorilor.

Adultii care au fost crescuti de parinti elicopter, vor deveni acei colegi care-si vor lua pauze dese si nu vor curata dupa ei niciodata, pentru ca se asteapta ca altii s-o faca in locul lor. Vor avea biroul cel mai murdar si mai dezordonat si vor fi tinta barfelor celorlalti colegi. Nimeni nu le va intra in gratii si nu vor placea pe nimeni.

Intr-un articol aparut in QebPsychology, Barb Nefer scrie ca “cei din genratia millennials se confrunta adesea cu depresia. Un angajat tanar din cinci s-a confruntat cu depresie la locul de munca, in comparatie cu doar 16% dintre cei din generatia X”. Potrivit lui Nefer, care citeaza un document oficial furnizat de Bensinger, DuPont & Associates, “cei din generatia millennials   au rezultate mai slabe la locul de munca si o rata mai mare a absenteismului, dar si conflicte mai numeroase” – toate acestea pot influenta considerabil performanta.

Asadar, uneori, cea mai buna modalitate de a fi “acolo” pentru copilul tau este, de fapt, sa stai deoparte.

Daca iti doresti pentru copilul tau sa aiba o cariera de succes la maturitate, trebuie sa nu te transformi intr-un parinte elicopter. Sa-ti iubesti copilul inseamna sa-l indrumi, sa-l protejezi si sa-l sprijini in actiunile lui. Nu inseamna sa-i netezesti drumul sau sa-l privezi de unele experiente, sa-l rasfeti excesiv sau sa ajungi sa traiesti in locul lui.

Cel mai frumos gest de afectiune pe care poti sa-l faci pentru copilul tau este sa faci un pas in spate si sa-ti lasi copilul sa se “loveasca”, sa se dezmeticeasca si sa ia cea mai buna decizie de unul singur, pentru a nu mai repeta greseala. Doar asa ii vei insufla incredere in sine si ii vei dezvolta inteligenta emotionala, atat de ceruta si de cautata in joburile viitorului.

Articol aparut pe www.huffingtonpost.ca

De: Marcia Sirota

Traducere si adaptare: A.M.

Vezi si Principii de aur in parenting: cum iti ajuti micutul sa creasca armonios