Intoleranta la lactoza (zahar natural ce se gaseste in lapte) este cea mai frecventa forma de intoleranta alimentara. Este o afectiune caracterizata de incapacitatea de a digera si absorbi lactoza, si este urmare a deficitului de lactaza, o enzima produsa in mod fiziologic de celulele care captusesc intestinul subtire. Copiii nu se nasc cu intoleranta la lactoza, de vreme ce pentru multe luni laptele este unicul aliment. Intoleranta poate aparea, insa, o data cu diversificarea alimentatiei, cand productia de lactaza se diminueaza sau chiar inceteaza. Problemele legate de digestia laptelui si a produselor din lapte incep, in cele mai multe cazuri, in copilarie, intre un an si trei ani, si persista pana la varsta adulta.

Vezi si Intoleranta la gluten scoate din meniu unele cereale

Stiai ca…

… in lume exista doar cateva zeci de cazuri de intoleranta congenitala la lactoza?

Importanta simptomelor difera de la un copil la altul, in functie de raportul dintre nivelul enzimei lactaza ramasa si cantitatea de lactoza absorbita. Simptomele apar, de obicei, intre 30 de minute si doua ore dupa ingestia de alimente care contin lactoza. Ajunsa in intestinul subtire, in loc sa fie divizata in doua molecule diferite, aceasta ramane nemodificata si ajunge intacta in colon.

”O intoleranta la lactoza poate fi identificata dupa urmatoarele simptome: greata, balonare, dureri abdominale si crampe, flatulenta, diaree apoasa sau scaune moi, cu emisie de gaze. Totusi, deoarece simptomele intolerantei se pot confunda cu cele ale alergiei, ar fi bine ca diagnosticarea si tratamentul sa fie facute de catre un medic specialist”, este de parere Anca Fota, nutritionist (Cabinet de nutritie Anca Fota, www.ancafota.ro). Pe langa acestea mai pot aparea si simptome generale, care includ dureri de cap, dureri musculare si articulare, oboseala.

In cazul aparitiei simptomelor descrise, timp de doua saptamani vor fi eliminate din dieta copilului toate lactatele (laptele, branza, smantana, iaurtul) precum si toate produsele care le contin pe acestea ca ingrediente. In aceasta perioada, va trebui ca etichetele tuturor produselor sa fie citite, asa incat copilul sa nu primeasca, dintr-o eroare, unul care sa contina lactoza si sa fie astfel zadarnicita incercarea de a determina cauza neplacerilor digestive. Dupa cele doua saptamani de… ”post”, se poate incerca introducerea lor, dar in cantitati mici. Daca pe parcursul celor doua saptamani simptomele au disparut, dar revin in cam patru ore dupa ce copilul a consumat un aliment care contine lactoza, va trebui sa te adresezi unui medic gastroenterolog, pentru stabilirea diagnosticului de certitudine.

Intoleranta sau alergie?

Alergia la lapte se produce atunci cand sistemul imunitar reactioneaza la proteinele din lapte si se poate manifesta cu eczeme, tulburari digestive cronice, probleme respiratorii si tulburari de somn. Intoleranta la lactoza poate fi primara sau secundara. In primul caz copilul nu digera lactoza ca si consecinta a scaderii nivelului de lactaza, iar in al doilea caz este ca urmare a unei afectiuni – ca de exemplu gastroenterita sau boala Crohn. In aceasta din urma situatie nu este necesara eliminarea definitiva a lactatelor din alimentatie, ci doar pentru o perioada de cateva zile, pana la vindecare.

Vezi si Alergie sau intoleranta alimentara?

Ce se poate manca

Daca cel mic a fost diagnosticat cu intoleranta la lactoza, din dieta lui vor disparea multe alimente. Si nu e vorba doar despre lapte, branza si smantana, ci si despre o serie intreaga de preparate care contin aceste ingrediente: prajituri, torturi, produse de patiserie, inghetata, ciocolata etc. Mai mult, lactoza este prezenta si in alimente la care nici nu te-ai fi gandit la prima vedere, precum ketchup, mustar, maioneza, margarina, indulcitori, supe la plic, sosuri. O consolare este faptul ca iaurtul si untul au un continut redus de lactoza si de obicei sunt bine tolerate, la fel si cascavalul si branza cat mai maturata. De asemenea, in comert se gasesc produse fara lactoza, inclusiv lapte, iaurt, branza, creme si deserturi. Toate acestea sunt pe baza de soia, imbogatite cu calciu, pentru a suplini lipsa acestuia. Dozele de calciu necesare organismului (existente in produsele lactate) pot fi asimilate din alte surse precum sardinele, legumele cu frunze verzi (spanac, urzici, leurda, salata, varza), legumele uscate (fasole, linte) sau apa minerala.