Ingrijirea copilului in afara familiei: in crese si gradinite sau de catre bone, un subiect care ar trebui sa ne preocupe mai mult. Copiii prescolari vor avea sau nu probleme psihologice in cazul in care au fost crescuti intr-un centru de ocrotire sau de catre o persoana specializata in locul parintilor? Este o intrebare la care cercetatorii pare ca au gasit raspunsul. Din perspectiva studiilor realizate pana in prezent, este clar faptul ca nu este necesara interventia timp de 24 de ore pe zi a unei singure persoane, de obicei o femeie, care sa aiba grija de copii.

Vezi si Ce conditii indeplineste bona perfecta

Totusi, cercetari asemanatoare au luat in considerare si calitatea unei ingrijiri alternative, cum ar fi cresterea copilului de catre o persoana specializata sau intr-o gradinita cu program permanent, precum si efectele probabile asupra copiilor. Unele dintre aceste cercetari sunt schitate in continuare:

Ingrijirea copilului in crese si gradinite

Majoritatea studiilor in legatura cu ingrijirea copiilor in centrele specializate au fost realizate in Statele Unite. In general, cercetarile sugereaza ca in aceste centre nu prezinta riscul unor efecte emotionale sau intelectuale adverse, ele asigurand o calitate sporita a ingrijirii. Un rol important il au factorii precum un mediu bine organizat, stimulator, incredintarea copilului centrului de ingrijire, calitatea personalului specializat si calitatea ingrijirii (potrivit cercetarilor semnate de Belsky si Steinberg, 1978).

Totusi, spre sfarsitul anilor ’80, a luat nastere o alta dezbatere controversata. Dupa revizuirea unui numar de studii recente, s-a demonstrat ca sugarii plasati intr-un centru de ingrijire cu program permanent au prezentat niveluri mai mari ale atasamentului caracterizat de insecuritate, cum este cel masurat in „situatia straina”, comparativ cu sugarii crescuti in cadrul familiei sau in situatia cand mama lucra cu jumatate de norma.

Autorii au concluzionat ca plasarea copiilor cu varsta mai mica de 1 an in centrele de ingrijire, mai mult de 20 de ore pe saptamana, poate afecta bunastarea emotionala a copilului. Aceste descoperiri ridica unele probleme. Cu toate acestea, exista o serie de modalitati prin care ele pot fi interpretate:

• mai intai, exista un risc real in cazul plasarii sugarilor intr-un centru de ingrijire;
• este posibil ca frecventa mai mare a atasamentului caracterizat de insecuritate sa se datoreze perioadei scurte de sedere intr-un centru de ingrijire. Cu cat sugarii au stat mai mult intr-un centru de ingrijire, cu atat mai mica este probabilitatea ca ei sa prezinte simptomele unui atasament caracterizat de insecuritate. Nivelurile cele mai ridicate s-au observat la copiii care au stat perioade scurte in centrul de ingrijire. Prin urmare, este posibil ca efectul sa fie trecator.

Clarke-Stewart a sugerat ca procedeul „situatiei straine” nu este adecvat in cazul copiilor care au mame cu serviciu, de vreme ce acesti copii au experiente de separare sistematice. Sunt insa necesare mai multe cercetari pe aceasta tema. Cercetatorii sunt, in general, de acord ca rezultatele lui Belsky si Rovine nu se aplica copiilor care sunt plasati intr-un centru de ingrijire dupa varsta de 1 an.

Vezi si Cum gasesti bona potrivita

SURSA: Birch, Ann (2000). Psihologia dezvoltarii, Ed. Tehnica, Bucuresti