Tinea versicolor sau pitiriazis versicolor este o infectie fungica ce afecteaza pielea si ii modifica culoarea in zonele afectate. Este localizata la nivelul pieptului, spatelui, umerilor, partii superioare a bratelor, trunchiului si a regiunii inghinale, mai rar localizata la nivelul fetei.
Pitiriazisul versicolor afecteaza deseori copiii inainte de adolescenta, fiind o infectie care apare sub forma unui strat foarte subtire constituit din ciuperca ce provoaca aceasta boala. Crustele se dezvolta lent, sunt decolorate si devin mai vizibile in urma expunerii la soare. Mancarimea usoara este frecventa, dar aspectul pielii este mai important pentru pacient decat senzatia de mancarime. in timpul verilor din regiunile cu clima temperata, petele vor fi mult mai deschise la culoare ca restul pielii. Dar in timpul iernilor, petele par sa dispara, pe masura ce pielea bronzata din jurul lor isi pierde nuanta inchisa. Boala tinde sa se amelioreze sau chiar sa se vindece odata cu inaintarea in varsta, cand glandele sebacee din piele isi pierd functia (pielea nu mai e asa grasa). Leziunile tegumentare ale copilului au anumite caracteristici. Ele sunt albe in zonele expuse, maronii sau rosu-maronii in zonele acoperite, netede cu margini bine delimitate. Leziunile nu fac cruste decat daca sunt frecate, initial au un diametru de 3 – 4 mm, apoi se extind, frecvent se unesc si formeaza pete intinse. Majoritatea oamenilor sanatosi au pe tegument, la nivelul porilor, ciuperca ce provoaca pitiriazis versicolor, insa boala nu se manifesta la toate persoanele. Afectiunea apare atunci cand ciuperca responsabila de acesta boala se dezvolta in exces.
Tratament corect
Pitiriazisul versicolor netratat persista timp nedefinit, dar se pare ca apare si dispare din cand in cand. Apar recaderi frecvente, chiar si cu tratament. Dupa tratament, petele albe vor ramane pe tegumentul copilului timp de mai multe luni dupa ce micoza vindecat. Numarul recurentelor este ridicat in lipsa tratamentului corect. Initial, este necesara observarea simptomelor si prezentarea la medicul dermatolog. Diagnosticul este pus pe baza aspectului pielii infectate, in urma examinarii. Daca nu poate fi pus un diagnostic cert din examenul fizic, medicul poate preleva mici fragmente din scuamele de tegument pentru a le examina sub microscop in anumite coloratii. Se pot preleva biopsii din pielea afectata, din care se realizeaza culturi cu punerea in evidenta a ciupercii. Medicamentele prescrise se aplica cu ajutorul tampoanelor de vata in zonele afectate, o data pe zi, timp de trei saptamani. Se recomanda clatirea dupa 30 minute si expunerea tegumentului afectat la aer cat mai mult posibil, precum si repetarea in fiecare an a tratamentului inainte de inceperea sezonului estival. Medicii specialisti prescriu sampon cu sulfat de seleniu sau alte medicamente antifungice care se aplica in zonele afectate. Nu exista limitari din punct de vedere al activitatii copilului, al dietei sau al activitatilor scolare.
Pentru a preveni recidiva trebuie evitata aplicarea de uleiuri sau produse ce contin uleiuri pe piele, precum si purtarea de haine stramte si care nu permit evaporarea transpiratiei. Expunerea la soare scoate in evidenta petele provocate de infectie, prin bronzarea pielii sanatoase. Alaturi de aceste masuri, medicul poate recomanda utilizarea unor creme sau pastile antifungice la anumite intervale de timp.
