Dezbaterile comunităţii medicale reunite la workshop-ul “Program prioritar de sănătate publică în România: reducerea mortaliității infantile și a consecințelor prematurității”, organizat de Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, s-au finalizat cu formularea unui set de recomandări care vor fi înaintate pe căi instituţionale factorilor de decizie.
Din 1990 până astăzi rata mortalității infantile a scăzut semnificativ, de la 26,9 la 9,4 decese la o mie de nou-născuți vii. Cu toate acestea, România încă se clasează între țările europene cu o rată a mortalităţii infantile ridicată, respectiv de 9,4/1000 în ţara noastră, față de rata medie europeană de 4,1/1000i.
În semestrul 1 al acestui an, s-au înregistrat 938 de decese ale copiilor sub un an, în scădere faţă de perioada similară a anului 2011, când se raportau 971 de decese. Există variații regionale importante, cuprinse între o rată maximă în teritoriu de 21,5/1000 și minimă de 3,6/1000.
Specialişti în sănătate publică, neonatologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie, endocrinologie şi reprezentanţi ai moaşelor şi asistenţilor medicali au discutat o serie de propuneri pentru formularea unor politici de sănătate având ca obiectiv o şi mai puternică reducere a ratei mortalităţii infantile din România.
„Aproape 40% dintre copiii născuţi prematur care nu reuşesc să supravieţuiască au avut la naştere tulburări respiratorii şi cardio-vasculare. Mai mult, 22% dintre prematuri se pierd din cauza afecţiunilor materne. Este timpul pentru o implicare maximă în educaţia mamelor, pentru perfecţionarea sistemului şi a actului medical şi nu în ultimul rând, pentru găsirea resurselor financiare care să aducă cât mai multe maternităţi din România la standardele minime necesare îngrijirii acestor copii speciali”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Discutiile workshop-ului “Program prioritar de sănătate publică în România: reducerea mortalității infantile și a consecințelor prematurității”, au atins problematici cheie şi au identificat ca principala solutie privind scăderea mortalităţii infantile creșterea adresabilității femeilor însărcinate la medic în primele luni de sarcină, pentru care s-au propus continuarea campaniilor comunitare de educare a gravidelor, în special din zonele defavorizate şi cu sprijinul societăţii civile. Situaţia actuală este alarmantă în unele comunităţi: 22% din femeile gravide nu sunt în evidenţa unui medic de familie, iar 67% dintre acestea nu au făcut nicio ecografie în timpul sarciniiiii.
De asemenea, este necesară introducerea unor menţiuni de coerciţie la capitolul de asistenţă primară din noua Lege a Sănătăţii aflată acum în dezbatere publică. Sprijinirea medicilor de familie în urmărirea prenatală a gravidelor cu risc scăzut prin implicarea activă a moaşelor. Totodată, pentru sarcinile cu risc crescut identificate de aceştia, se doreşte dezvoltarea unei reţele piramidale de expertiză, formată din specialişti în obstetrică şi medicina materno-fetală care să preia din teritoriu îngrijirea gravidelor cu risc.
S-a discutat şi despre beneficiile unui sistem de servicii medicale în care pe lângă dreptul la asistenţă medicală, femeile gravide au şi un minim de obligaţii, cum ar fi posibilitatea de a pierde calitatea de asigurat în cazul în care viitoarea mamă nu se prezintă la medicul de familie pentru luarea în evidenţă. Ameliorarea structurilor din maternitățile de referință județene de nivel II nu numai la nivel de echipamente, ci şi la nivel de expertiză. De exemplu, se doreşte ca toate unităţile de urgenţă din teritoriu care preiau nou-născuţi, să aplice un protocol standardizat care a fost creat de organismele profesionale pentru reanimarea în prima oră de viaţă, numită „the golden hour”, ce va reduce riscul de handicap al nou născuţilor prematur.
Alte solutii pentru reducerea mortalitatii infantile ar mai fi in opinia specialistilor dezvoltarea structurilor maternităților de nivel III care îngrijesc nou-născuți cu prematuritate extremă, dar si creșterea numărului de nou-născuți prematur care se nasc în unități sanitare cu expertiză adecvată, prin creşterea expertizei unităţilor sanitare de nivel II în a recunoaşte cazurile cu risc şi a organiza transport in utero a viitorilor prematuri; crearea unui program de urmărire a dezvoltării copilului născut prematur pe termen mediu și lung prin crearea unei baze de date care să cuprindă toţi nou-născuţii prematur şi cu greutate mica la naştere, ce va fi completată de toţi medicii implicaţi în urmărirea copilului, accesabilă atât de către specialişti cât şi de medicii de familie.
Organizaţia Salvaţi Copiii a preluat toate aceste recomandări ale specialiştilor, urmând să le definitiveze într-un document de poziţie ce va fi înaintat către Ministerul Sănătăţii.
