La cât interesate par a fi autoritățile autohtone de acest subiect, probabil Romania va rămâne doar "cu o mare mulţumire că pe teritoriul ei s-au descoperit telocitele", după cum a spus academicianul Laurenţiu M. Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale, care a condus grupul de cercetători ce au făcut descoperirea. Anul trecut, cercetătorii Institutului Naţional de Patologie Victor Babeş au descoperit celulele care alături de celulele stem ajută la refacerea mult mai rapidă a unui organ bolnav. Important este, spun ei, că aceste celule, numite telocite, pot reface chiar şi mușchiul inimii afectat de infarct. O veste mult aşteptată de bolnavi.
„Am descoperit Telocitele- „cheia regenerării inimii”. Si nu numai a inimii! Ce a urmat? Am convins lumea intreaga ca aceste celule pot fi folosite pentru regenerea mai multor organe. Statele Unite ale Americii, China, dar si cele mai importante tari europene au primit cu interes si speranta descoperirea noastra” este mesajul specialiștilor.
Statele Unite ale Americii şi-au exprimat intenţia să finanţeze cu sume impresionante cercetările, în timp ce China i-a invitat pe cercetătorii români să continue studiile în marile laboratoare din Shanghai şi Beijing. Rezultatele sunt conform declarațiilor spectaculoase. De altfel, o echipa formata din patru cercetatori din cadrul institutului alaturi de academicianul Laurențiu M. Popescu, va pleca pe 8 octombrie 2011, pentru o perioada de 20 de zile, sa lucreze in cateva dintre cele mai mari, dotate si performante laboratoare din Beijing. Unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniu, profesorul Xiangdong Wang spune că în China există deja 10 de grupuri de cercetărori implicaţi în astfel de proiecte.
Telocitele au fost descoperite anul trecut de către cercetătorii români printr-o întâmplare, prezenţa lor fiind evidenţiată iniţial la nivelul inimii. Ulterior, datele au arată că există şi în alte organe, plămânii, pancreasul, rinichii şi chiar şi creierul. Potrivit lui Popescu, descperirea ar putea conduce la găsirea tratamentului pentru boli de inimă dar şi pentru alte afecţiuni. Statul român nu s-a implicat financiar în susţinerea cercetărilor pe această temă.
