Se intampla frecvent in colectivitatile de copii sa apara cazuri de hepatita A, cunoscuta in limbajul popular sub denumirea de boala, mainilor murdare. Din fericire, desi este cea mai frecventa forma de hepatita, este de cele mai multe ori cu evolutie buna.
Contaminarea se face pornind de la materiile fecale ale bolnavului (maini murdare, muste), fructe de mare, crustacee (scoici, stridii) pescuite din ape murdare, alimente contaminate (fructe, zarzavaturi). De cele mai multe, boala ori se transmite prin apa contaminata (conducte defecte, consum de apa din izvoare si rauri murdare, apa contaminata, folosita la spalarea zarzavaturilor). Copiii si tinerii sunt foarte receptivi. Boala confera imunitate specifica la virusul A, nu si la alte virusuri (B si C).
Majoritatea hepatitelor produse de virusul A la copil au o evolutie simpla, uneori chiar fara icter. Debutul se manifesta ca un sindrom gripal insotit de manifestari digestive (greturi, lipsa de pofta de mancare, varsaturi). Diagnosticul este precizat de medic prin examenul ficatului (marit, dureros) si de investigatii de laborator. In forma tipica, perioada initiala dureaza o saptamana, cu febra moderata, lipsa de pofta de mancare, greturi, varsaturi, pierderea vioiciunii si cateodata la copiii mai mari dureri abdominale si diaree. In faza de stare apare icterul care se insoteste de urini inchise la culoare si de scaune decolorate.
Medicul constata ca ficatul se mareste si devine dureros. Cateodata apare si o marire a splinei (splenomegalie). Tabloul clinic se poate completa cu o eruptie maculoasa (pete), dureri ale articulatiilor si uneori chiar o inflamatie a articulatiilor (artrita).
Supraveghere constincioasa
Faza icterica a hepatitelor virale dureaza rareori mai mult de patru saptamani. Persistenta icterului il determina pe medic sa caute o complicatie sau o alta cauza. Faza de convalescenta a hepatitei virale este variabila si se intinde pe o perioada de una pana la trei luni. Nu evolueaza spre hepatita cronica activa. Procedura este ca orice caz de hepatita virala sa fie internat in spital, unde tratamentul este fixat de catre medic in functie de forma de boala si de varsta copilului.
Se considera ca nici regimul alimentar restrictiv si nici repausul riguros nu influenteaza evolutia pe termen scurt si prognosticul, asa cum se credea in trecut. De indata ce starea copilului se amelioreaza, apetitul si toleranta digestiva revin, se va trece treptat, dar rapid la alimentatie normala care inseamna hidro-carbonati, adica dulciuri, fainoase, zarzavaturi, fructe, apoi proteinele (lapte, branza de vaci, carne, peste).
Este de la sine inteles ca vorbin despre o astfel de afectiune, cea mai importanta este preventia, care se traduce prin formarea si pastrarea unor deprinderi igienice. Copilul trebuie invatat sa se spele pe maini inainte si dupa masa, de fiecare data cand merge la toaleta, sa nu foloseasca tacamuri de la alte persoane si sa spele foarte bine fructele si legumele.
Intrebare: Care este metoda cea mai potrivita pentru a preveni hepatita A?
Hepatita A este o infectie a ficatului cauzata de un virus de tip ARN (acid ribonucleic) transmis prin ingerarea alimentelor si a apei contaminate. Spre deosebire de virusii hepatici B si C, hepatita A nu determina o infectie cronica asupra ficatului. Cea mai buna metoda de aparare este vaccinarea. Peste 99% dintre persoanele vaccinate dezvolta imunitate, prin urmare chiar daca vor intra in contact cu bolnavul, nu vor fi infectate.
