La cei 13 ani ai ei, Roberta isi tine in frau cele doua boli pe care le are: diabetul zaharat de tip I si boala celiaca. Diagnosticata cu diabet in urma cu cinci ani, adolescenta traieste dupa regulile dictate de acesta, la care se adauga si cele ale intolerantei la gluten. Iar daca diabetul a fost mai usor de acceptat si s-a obisnuit cu el cat de cat usor, cu boala celiaca lucrurile sunt ceva mai complicate. Nu doar pentru ea – din cauza atator alimente care ii sunt interzise – ci si pentru parinti, din cauza preturilor ”piperate” pe care le au produsele fara gluten.

”Avea abdomenul cum il au copiii somalezi”

La scurt timp dupa ce diagnosticul de diabet zaharat de tip I fusese confirmat, parintii Robertei au observat ca fetita avea abdomenul nefiresc de mare.

Vezi si Copiii cu diabet de tip 1 au invatat tehnica de resuscitare

”Slabise foarte mult din cauza diabetului, iar abdomenul era marit. Arata precum copiii subnutriti din Somalia”, povesteste Mioara, mama Robertei. Simtind ca ceva nu este in regula cu fata, Mioara a mers cu ea la medic iar acesta a considerat ca este bine sa verifice care este situatia cu anticorpii. Presupunerile lui au fost corecte: anticorpii erau foarte mari. Insa pentru a fi confirmata boala celiaca era nevoie si de o biopsie. Pe care, desigur, a facut-o. ”Acea investigatie a fost, pentru mine, poate cel mai greu si stresant moment pe care l-am trait”, recunoaste Mioara. Biopsia a confirmat ca, da, era vorba fara tagada despre boala celiaca. O boala care cere foarte multa atentie, pentru ca si o singura firimitura dintr-un produs care contine gluten iti poate da peste cap toata straduinta, toate restrictiile respectate pana atunci.

De cinci ori mai scump

Mama Robertei a facut mereu tot posibilul ca fiica ei sa nu devina frustrata din pricina atator interdictii alimentare. De parca nu era destul diabetul… ”Nu poti sa nu ii dai copilului ceva, macar un biscuit, sa mai compensezi cumva. La inceput a fost greu, foarte greu. Stateam ore in sir prin magazine, citind etichetele tuturor produselor, de teama sa nu cumpar dintre cele contaminate cu gluten. Acum, intr-adevar, se gasesc mai multe sortimente de produse fara gluten. Nu si la noi, la Tecuci… De aceea cand venim la Bucuresti, o data la trei luni, la Centrul de diabet, fac si aprovizionarea cu produse fara gluten. Atat cat imi permit, pentru ca sunt foarte scumpe. De cel putin cinci ori mai scumpe decat un produs normal. La unele nici macar nu pot sa ma uit, atat sunt de scumpe”, ne povesteste Mioara. Uneori, cand ramane fara provizii si mai are de asteptat pana sa vina la Bucuresti, mai comanda si pe internet. Dar putin, cat sa aiba ce-i da fetei cand ii este pofta.

Alocatie pentru alimente, dar nu in Romania

”Adevarul e ca este greu. Romania nu-i Italia, unde copiilor cu intoleranta la gluten li se acorda lunar 100 de euro pentru alimente…”, mai spune Mioara. Iar fata ei merita si eforturile, si sacrificiile, pentru ca este un copil tare bun si vesel, in ciuda acestor doua poveri pe care le duce. Mai mult, Roberta este sportiva, practica arte martiale si participa la competitii nationale si internationale. ”Chiar daca stie sa isi poarte si singura de grija, chiar daca isi respecta regimul de viata, eu inca am ingrijorarea in reflex. Si nu cred ca o sa scap asa usor de ea. Mai ales ca nici acum analizele ei nu sunt foarte bune, pentru ca unele dintre alimentele care ii sunt permise sunt contaminate cu gluten. De exemplu malaiul sau orezul… Ca sa fie bine pentru ea ar trebui sa cumpar dintre cele marcate, numai ca nu se gasesc in permanenta. Iar cand se gasesc poate nu sunt bani…”, marturiseste Mioara.

 Vezi si Totul despre cei mari si cei mici cu alergii si intolerante alimentare