Dupa nastere, primele luni sunt foarte solicitante. Mama poate fi coplesita de griji, avand chiar dubii referitoare la abilitatile sale materne. In acest caz, chiar si alaptarea devine nelinistitoare, iar informatiile competente sunt imperios necesare.

Alaptare cu succes

Imediat dupa nastere, sanii incep sa produca un lichid numit colostru, care este urmat la cateva zile de „laptele tranzitional“, de obicei, laptele matur aparand dupa 10-15 zile. Acest lapte contine 50% lipide (grasimi), 45% carbohidrati (zaharuri) si 5% proteine. Marea majoritate a carbohidratilor constau in zaharul laptelui (lactoza), care favorizeaza absorbtia calciului de catre organismul copilului. Rezerva de lapte creste pe masura ce nevoile copilului cresc. Iar daca in primele zile durata reprizelor de alaptare va varia, cu timpul, alaptarea va deveni mai stabila, iar episoadele vor avea aceeasi durata.

La inceput unei sedinte de alaptare, nou-nascutul va papa laptele care contine apa si nutrientele necesare ca sa-i potoleasca setea, ca mai apoi sa treaca la cantitatea de lapte care are multe grasimi si calorii, menite sa-i satisfaca apetitul.

Copilul poate sta la san doar cateva minute (la fiecare san sau doar la unul), insa aceste momente sunt deosebit de importante pentru cresterea lactatiei din zilele urmatoare.

Cerere si oferta

Alaptarea stimuleaza secretia de oxitocina, care ajuta uterul sa se contracte, scade hemoragia si astfel ajuta la revenirea mai rapida la dimensiunile de dinaintea sarcinii. Aceste contractii se simt la cateva ore dupa nastere si sunt cunoscute ca dureri postpartum. Ele se pot mentine pentru 1-2 zile. Oxitocina stimuleaza si reflexul „de curgere“, care apare imediat dupa inceperea alaptarii sau a mulgerii laptelui cu pompa – acest reflex este adesea descris ca o durere sau furnicatura.

In cazul primului copil, aceasta senzatie poate fi resimtita inca din primele saptamani. Efectul hormonilor se stabilizeaza dupa 3 luni de la nasterea copilului, iar in acest timp senzatia de plenitudine a sanilor incepe sa dispara in perioada dintre alaptari.

Cantitatea de lapte pe care copilul o ca consuma la o „sedinta” de alaptare, cat si obiceiurile de hranire vor fluctua in primele 6 luni. De obicei, nevoile sale cresc in timpul puseelor de crestere cum ar fi: – intre primele 10 zile si 2 saptamani; – intre saptamanile 5-6; – intre 2 luni si jumatate si 3 luni; – intre 4 luni si jumatate si 6 luni etc.

Rezerva de lapte

Daca nou-nascutul nu are nevoie de asistenta medicala suplimentara, este ideal ca alaptarea sa inceapa in primele ore dupa nastere. Contactul direct al mamei cu pielea copilului ajuta la o alaptare de succes si, mai ales, de lunga durata.

Schimbarea pozitiilor de alaptare favorizeaza golirea completa a sanilor si previne infundarea canalelor mamare. La inceput, copilul va avea nevoie sa suga la fiecare 1-2 ore, iar alaptarea la cerere face sa creasca secretia de lapte a organismului. Astfel ca, dupa cateva zile, cantitatea de lapte produsa va fi exact aceea care satisface nevoile copilului, iar numarul meselor zilnice va scadea gradat.

Pana la varsta de 6 luni, NU este necesara suplimentarea alimentatiei cu alte formule de lapte (doar daca recomanda pediatrul), alimente sau apa, care nu fac decat ca micutul sa inceapa sa refuze sanul si astfel se ajunge la o intarcare prematura. Laptele matern asigura, in toata aceasta perioada, necesarul de vitamine, minerale si anticorpi. Cu toate acestea, pentru a preveni rahitismul, este recomandat un supliment zilnic de vitamina D, chiar si pentru copiii alaptati exclusiv (vitamina D se prezinta sub forma unui supliment lichid).

Planuri si strategii

Este foarte important sa se discute cu medicul despre momentul alaptarii, viitoarea mama avand nevoie sa ceara informatii care sa-i elimine indoielile. In multe spitale si maternitati exista acum cursuri speciale despre alaptare, unde consultantii in probleme de lactatie acorda asistenta specializata.

Prospata mama are nevoie sa aiba o dieta echilibrata in vitamine si minerale necesare formarii unui „lapte bun“, avand insa nevoie de un surplus de doar 500 de calorii, fata de femeile care nu alapteaza.

Este necesar sfatul medicului pentru continuarea administrarii de vitamine in timpul alaptarii. Aparitia unor probleme legate de craparea mameloanelor, blocarea ductelor mamare sau infectiea mamara – mastita -, pot crea anumite stari de disconfort, insa, de cele mai multe ori, pot fi tratate, si nu interfera semnificativ cu alaptarea.

Studiile au aratat ca alaptarea ajuta corpul mamei sa se refaca dupa sarcina, travaliu si nastere, constatandu-se chiar ca alaptarea scade riscul de a dezvolta mai tarziu cancer de san.