Romania este in topul tarilor europene vulnerabile in fata cutremurelor. Bucurestiul este capitala europeana cu cel mai ridicat risc seismic. Locuintele romanilor sunt imbatranite, iar vietile lor pot fi puse in pericol. Autoritatile lucreaza cu o legislatie veche de peste 24 de ani si cu fonduri putine alocate la nivel national. Putine sunt exemplele unde autoritatile locale au gasit solutii. In Capitala, in ultimii patru ani au fost realizati pasi cat pentru toti cei treizeci de ani dinainte.

1. Ce ati gasit in acest domeniu in 2016, cand ati devenit prima femeie primar general al Capitalei?

Reducerea riscului seismic este o treaba foarte serioasa si care nu a primit atentia cuvenita multa vreme. Pe scurt, in anul 2016, am gasit lucrari de consolidare putine si blocate, subfinantare, doar o mana de oameni care lucrau in Primaria Capitalei in acest domeniu si nici o strategie de viitor. In schimb am gasit un inventar al imobilelor aflate in pericol care ne-a cutremurat. Peste 2.000 de imobile cu probleme, incadrate in diferite clase de risc, majoritatea expertizate si acum 20 de ani. Prima decizie a fost sa infiintam o structura in cadrul primariei, cu specialisti in constructii, care sa se ocupe exclusiv de acest domeniu. Asa a aparut Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic.

2. Asa a aparut programul Bucuresti Trainic?

Da. Era nevoie sa plecam la drum cu o strategie. Problema fiind atat de ampla si necesitand o rezolvare cat de cat rapida, a fost nevoie sa avem o imagine asupra situatiei. In primul rand, am stabilit ce ne permite legislatia sa facem, care sunt obligatiile noastre, care sunt obligatiile proprietarilor si unde s-au blocat in trecut lucrurile. Trebuie spus de la inceput ca lucrurile arata cu totul alfel pe hartie, fata de ce am gasit in teren.

3. Adica legislatia incurca lucrurile in loc sa le rezolve?

De multe ori, da. Principala lege dupa care se ghideaza toate institutiile are peste 24 de ani vechime. Din 1994 si pana acum lucrurile s-au mai schimbat. In Bucuresti, insa, am ajuns in aceasta situatie pentru ca legea nu a fost respectata. De exemplu, avem si acum cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, prin expertize facute pana in anul 2000, care nu au fost consolidate. Asta in conditiile in care, proprietarii si autoritatile aveau obligatia sa realizeze aceste lucrari in maximum 4 ani.

4. Am mai fi avut acum aproape 400 de imobile incadrate in clasa I de risc?

Poate ca dar, dar cu siguranta nu pe cele expertizate seismic in urma cu 20 de ani. Fondul construit imbatraneste, este normal, iar una dintre principalele obligatii are proprietarilor este sa-si ingrijeasca proprietatile, fie ca vorbim de persoane fizice sau institutii.

5. Ce a insemnat in ultimii 4 ani programul Bucuresti Trainic?

Prioritatea a fost consolidarea cladirilor pericol public. Am facut primul inventar al bucurestenilor care locuiesc in cladirile incadrate in clasa I de risc seismic. Aproape 9.000 de oameni erau pusi in pericol zilnic. Am identificat cateva probleme majore: nu aveau incredere in autoritati ca pot realiza lucrarile, avand in vedere exemplele proaste din trecut, nu aveau resursele necesare pentru consolidare si nu cunoasteau drepturile sau obligatiile pe care le au. Pentru a incepe acest program, au fost adoptate hotarari in Consiliul General al Municipiului Bucuresti si a fost imbunatatita, la nivel local, legislatia in vigoare. In primul rand, au fost oferite facilitati proprietarilor. Pentru prima data, proprietarii cu venituri reduse nu platesc sau contribuie doar cu jumatate la costul lucrarilor.

6. I-ati ajutat, practic, acolo unde ii durea cel mai tare, la buget…

O lucrare de consolidare nu este ieftina si nu este deloc usor de acceptat sa platesti niste sume mari, chiar si in rate pe 25 de ani. Unii proprietari chiar nu au de unde si daca unul singur nu accepta, nu se poate incepe lucrarea. Faptul ca nu mai erau obligati sa plateasca, le-a dat curaj multor proprietari sa accepte realizarea lucrarilor fara sa ajungem in instanta. Am avut, insa, cazuri unde situatia a fost transata de judecatori. Nu poti sa pui in pericol viata vecinilor doar pentru mofturi. Programul pe care l-am realizat impreuna cu echipa de la Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic poate fi un exemplu de bune practici pentru toate autoritatile locale.

7. Concret, cum arata in cifre programul derulat in ultimii patru ani in Capitala?

In ultimii trei ani, la nivelul Capitalei au fost realizate expertize tehnice pentru 1.000.000 de metri patrati, din fonduri publice si private! Astfel, se cunoaste care este riscul seismic real pentru 500.000 mp de locuinte, aproape 300.000 mp de institutii medicale (spitale, policlinici etc.), dar si pentru 200.000 mp de institutii social-culturale (teatre, muzee, etc.). Pentru toate acestea au fost realizate Documentatii de Avizare a Lucrarilor de Interventie (DALI), Proiecte Tehnice (PT) si se lucreaza in unele cazuri la reproiectare! Peste 240 de imobile au fost incluse in programul de reducere a riscului seismic pentru: Expertizare, proiectare sau reproiectare, Interventii de urgenta si Punere in siguranta, Consolidari imobile din clasa RS I, Reparatii fatade imobile din clasele RS II si RS III. Doar in ultimii doi ani, 10 imobile RS I au fost consolidate din punct de vedere tehnic, 5 imobile fiind in curs de predare catre proprietari, 10 imobile sunt in curs de consolidare. Peste 1.500 de persoane au fost relocate din imobile RS I si exista peste 3.000 de persoane care isi doresc sa se mute. De asemenea, am deblocat lucrari incepute in urma cu aproape 10 ani, abandonate de constructorii abonati la acea vreme contractele cu primaria! Se lucreaza acum la finalizarea lucrarilor in imobilele din Strada Stefan Luchian nr. 12C, Strada D.I. Mendeleev nr. 17 si Bd. Schitu Magureanu nr.19. Am demarat si primul program de reparatii, reabilitare si restaurare a fatadelor cladirilor din centrul Bucurestiului. Pana la finalul mandatului, au fost terminate lucrarile la 15 imobile.

8. Cum i-ati convins pe constructori sa lucreze atat de mult intr-un timp, totusi, scurt?

Aici si-au dovedit clar utilitatea companiile municipale infiintare in timpul mandatului meu si care au fost atat de hulite. Majoritatea lucrarilor au fost executate de Compania Municipala Consolidari, prin contracte atribuite de Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic. In toti acesti ani, s-a indus idea ca aceste companii au functionat din fonduri atribuite pe ochi frumosi. Nu, au trait din ce au lucrat. Compania de Consolidari are aproape 800 de muncitori care au fost zilnic pe santiere. In programul de reducere a riscului seismic au lucrat si Compania Municipala Dezvoltare Durabila, care a avut specialistii necesari pentru expertizarea tehnica. Au existat multe incercari de a aduce si companiile private alaturi de noi. In cazul blocului unde functioneaza celebrul Club A, abia dupa a patra publicare in sistemul de achizitii publice s-a prezentat o firma. Daca nu ar fi existat companiile municipale, nu eram la mare distanta de ce am gasit in 2016.

9. Se putea face mai mult in acesti 4 ani? A lipsit ceva sau au fost intampinate greutati?

Intotdeauna este loc de mai bine, recunosc, ne-a tinut uneori in loc legislatia invechita. E nevoie de o actualizare a tuturor actelor normative, folosind experienta din teren. Trebuie o comunicare mult mai buna intre autoritatile locale si centrale pe acest subiect. Noi am ajuns sa sesizam inclusiv Presedintele Romaniei si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Riscul seismic este o problema de siguranta nationala pentru ca trebuie sa luam in calcul tot fondul construit din Romania, locuinte, spitale si policlinici, poduri, drumuri, institutii publice.

10. Cel mai probabil veti ajunge parlamentar, in Senatul Romaniei. Ati putea schimba ceva din aceasta functie?

Cu siguranta si asta voi face. In primul rand trebuie realizat un program national de expertizare a fondului construit. In acest moment, exista doar un program de consolidari derulat prin Ministerul Dezvoltarii care functioneaza extrem de greu. Putem numara pe degete cladirile consolidate din putinele fonduri alocate anual. Insa, pana sa ajungem la consolidare, trebuie sa stim unde sunt problemele. Exista proprietari care nu doresc expertizarea tocmai pentru ca nu vor ca imobilul sa fie depistat cu risc seismic si sa aiba nevoie de interventie, dar exista proprietari care nu-si permit financiar aceasta expertiza. Asadar, cred ca ar fi nevoie de o modificare legislativa prin care expertizarea tehnica sa devina obligatorie pentru toate imobilele. Acum legea spune ca trebuie expertizate doar imobilele care prezinta degradari sau avarieri. In plus, putem gasi fondurile necesare finantarii acestor expertize, acolo unde proprietarii nu-si permit.

11. Cine nu-si permite expertizarea, e clar ca nu va avea fonduri nici pentru consolidare. Aici se poate schimba ceva?

In acest moment, singura facilitate permisa de lege este rambursarea sumelor cheltuite de stat in rate timp de 25 de ani. Din experienta Capitalei, sunt putini proprietari care-ti permit aceste costuri. In Bucuresti, am reusit sa modificam pe plan local legislatia si sa finantam integral sau partial aceste costuri pentru persoanele cu venituri reduse. Asadar, consider ca este nevoie de o modificare a regimului finantarii la nivel national, dar si de o alocare bugetara semnificativa. Numai in anul 2020, Primaria Capitalei a alocat in jur de 100 de milioane de lei pentru consolidari si reparatiile fatadelor. In acelasi timp, la nivel national au fost alocate doar 20 de milioane de lei, prin programul Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei. Voi propune o modificare legislative prin care toate autoritatile locale, in limita bugetului, sa poata permite scutirea de la plata lucrarilor de consolidare pentru persoanele cu venituri reduse. De asemenea, voi lua in calcul si situatia proprietarilor de spatii comerciale din aceste imobile, care trebuie ajutati macar prin esalonarea platilor.

12. Exista resurse financiare pentru toate aceste facilitati?

Trebuie sa existe pentru ca este in joc viata oamenilor! Si mai trebuie facut un lucru. Nu exista suficiente locuinte de necesitate, unde oamenii pot fi relocati in timp ce locuintele lor sunt in consolidare. Nu se poate locui in acele apartamente cat este santier. In Bucuresti, ne-am lovit de acest aspect. Exista blocuri cu sute de apartamente, proprietarii isi doresc consolidarea, dar primaria nu avea unde sa-i mute pe toti. E nevoie de constructia unor blocuri cu acest scop. Va fi nevoie de aceste locuinte de necesitate mereu pentru ca fondul locativ imbatraneste. Doar in acest moment, in Bucuresti, exista aproape 3.000 de proprietari care vor consolidarea locuintelor, iar primarie nu are o solutie pentru ei. Printr-un proiect de lege, pot fi construite blocuri cu acest scop clar, locuinte de necesitate.