In unitatile scolare, creşte, de la o zi la alta, un fenomen care promoveaza un comportament violent in randul copiilor, cunoscut şi sub numele de bullying. Potrivit unui studiu „Salvati Copiii” in 2016, in şcolile romaneşti, 3 din 10 copii sunt amenintati cu bataia de colegi, scrie mediafax.ro.
Studiul Fundatiei „Salvati Copiii” Romania arata cu unul din patru copii a fost umilit in fata colegilor.
Cercetarea facuta de catre organizatie a urmarit modul de reactie al copiilor şi al parintilor cu privire la fenomenul de bullying. Au fost vizate diferitele tipuri de manifestari asociate cu acest comportament, printre care se numara excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenta fizica, potrivit csid.ro.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere şi de luare in deradere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit in cercul sau de cunoştinte sau de catre colegi care il striga intr-un anume fel. Uneori aceste tachinari se transforma in imbranceli sau chiar, in unele cazuri, in atacuri fizice.
Bullying reprezinta o forma de abuz emotional şi fizic, care are trei caracteristici:
Intentionat – agresorul are intentia sa raneasca pe cineva;
Repetat – aceeaşi persoana este ranita mereu;
Dezechilibrul de forte – agresorul işi alege victima care este perceputa ca fiind vulnerabila, slaba şi nu se poate apara singura.
Nedepistat la timp, bullying-ul poate lasa traume şi repercusiuni ireversibile asupra adaptabilitatii copilului in societate. Cazurile de bullying implica cel putin un agresor şi o victima, iar, in unele cazuri, exista şi martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.
De ce apare bullying-ul in randul copiilor?
„Ce ne-a surprins este numarul mare de elevi, aproximativ 70%, care au spus ca au fost macar o data martorii unei situatii de hartuire in clasa lor, dar şi in grupul lor de prieteni, ceea ce ne arata ca bullyingul nu vizeaza doar grupuri largi sau necunoscute de copii, ci apar şi in acele grupuri in care ne aşteptam ca relatiile de prietenie şi cooperare sa fie stranse”, a declarat psihoterapeutul Diana Stanculean.
In urma studiului, s-a constat ca bullying nu inseamna numai un comportament agresiv in viata reala a copiilor, ci şi in cea virtuala. Astfel, peste 60% dintre elevi au marturisit ca s-au intalnit in mediul virtual cu mesaje, care i-au umilit sau care i-au ranit.
Psihologii sunt de parere ca primul factor care conduce la un astfel de comportament este legat de mediul familiar şi de ceea ce copiii vad acasa, la parinti. Ca urmare a acestui lucru, şase din 10 copii cresc cu o forma de violenta fizica sau emotionala.
Totul incepe in familie
„Ne creştem copiii cu palma la fund, cu etichete puse in frunte. Daca ne uitam in istoricul copiilor care fac bullying, cat şi in cel al victimelor de bullying, vom gasi aproape intotdeauna un background familiar complicat, violenta fizica explicita sau sunt martori ai unor relatii violente intre parinti. Al doilea factor major tine de şcoala şi de faptul ca in şcolile din Romania, la nivel de programa şcolara, nu avem continuturi şi atitudini pedagogice, care sa ii ajute pe copii sa dezvolte relatii de cooperare, de empatie. Şcoala romaneasca are ca valoare principala competivitatea şi ierarhia şi in mica masura incurajeaza toleranta intre copii şi astfel, comportamentele de bullying apar cu foarte mare uşurinta”, a adaugat psihoterapeutul.
Pe de alta parte, Ministerul Educatiei sustine ca, potrivit ariei curriculare, problema fenomenului de bullying este abordata de mai multe discipline din trunchiul comun.
„Din perspectiva strict curriculara, problematica violentei, in particular a conflictelor in relatiile interumane, este o tema explicita in cadrul unor discipline socio-umane de trunchi comun/obligatorii, precum Cultura civica, Logica, argumentare şi comunicare, Psihologie, Sociologie, Filosofie sau a unor discipline optionale, aflate in oferta nationala, intre care mentionam: Cultura civica (educatie moral-civica), Cultura civica-Educatie pentru drepturile copilului, Educatie interculturala, Educatie civica-liceu, Drepturile omului-liceu”, a explicat secretarul de stat pe invatamant preuniversitar din Ministerul Educatiei, Ariana Bucur.
In invatamant exista un psiholog la 800 de elevi
Federatia Asociatilor de Parinti a cerut in nenumarate ori ministerului Educatiei suplimentarea numarului de consilier in şcoli. in momentul de fata, in tara noastra, exista un psiholog la 800 de elevi.
„Noi am cerut la minister marirea numarului de psihologi din clasa şi cu formarea cadrelor didactice in acest sens pentru ca nu este suficient doar cursul de psihopedagogie pe care profesorii il au in timpul facultatii. Ministrul Pop ne-a promis ca va remedia aceasta situatie cu atat mai mult cu cat dispune şi de fondurile necesare pentru aşa ceva.
Parintii vin sa se planga, dar noi nu putem face demersuri decat daca aceste sesizari sunt scrise, ori in conditiile in care adultului ii este teama de repercusiunile asupra copilului, se tem sa mai faca plangeri scrise. Iar in situatia asta totul este verbal şi noi tot verbal incercam sa rezolvam situatiile, dar este destul de complicat”, a declarant vicepreşedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti, Eugen Ilea.
Specialiştii spun ca nici in regulamentele de functionare ale şcolilor şi nici in strategia nationala de combatere a violentei dintre copii, nu apare cuvantul „bulllying” şi asta din cauza faptului ca pentru adulti este mai important ca elevul agresor sa fie pedepsit decat educat.
„Chiar daca apare acest comportament, multor copii le este frica sa povesteasca acasa despre astfel de abuzuri, fie daca au fost ei victime sau doar daca au fost martori. De aceea nevoia de consilieri şcolari este enorm de mare, astfel copiii ar trebui sa fie mai deschişi şi cu parintii şi cu colegii lor din clasa”, a adaugat Eugen Ilea.
Lipsa metodelor de prevenire, o problema cruciala
Dar reprezentantii Ministerul Educatiei precizeaza ca regulamentele de functionare prevad metode de interventie in astfel de cazuri, nu şi de prevenire a abuzurilor de orice fel din mijlocul şcolilor.
„Regulamentul-cadru de organizare şi functionare a invatamantului preuniversitar prevede proceduri de interventie la nivelul unitatilor de invatamant in situatii de violenta şi stipuleaza rolul Comisiei pentru prevenirea şi eliminarea violentei, a faptelor de coruptie şi discriminarii in mediul şcolar şi promovarea interculturalitatii. in functie de nevoile elevilor, parintilor, cadrelor didactice şi ale şcolilor, centrele judetene/centrul municipiului Bucureşti de resurse şi asistenta educationala deruleaza, pe langa activitatile de consiliere, programe menite sa contribuie la formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi comportamente eficiente in relatiile dintre parinte-copil in vederea imbunatatirii calitatii climatului psiho-emotional şi intrafamilial, la consolidarea parteneriatului şcoala – familie”, a adaugat secretarul de stat, scrie csid.
Consecintele bullying-ului pot fi tragice
Prin definitie, bullying-ul este ceva ce se repeta sistematic in viata unui copil, iar consecintele sunt severe, explica psihologii.
„Cele mai severe efecte pentru copilul-victima tin de aparitia tulburarilor din sfera anxios-depresiva, cel mai adesea aceşti copii ajung sa intre intr-un episod depresiv, in cazul celor mai vulnerabili, apare şi ideea de suicid, bullying-ul fiind unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru aparitia suicidului la varsta adolescentului.
O alta consecinta este refuzul de a merge la şcoala şi atunci, cei din jur işi dau seama ca este ceva in neregula. Nu trebuie neglijat nici copilul care agreseaza. Studiile arata ca 25% dintre copiii care fac bullying evolueaza catre diagnostic cu tulburari de conduita la varsta adolescentei. Pe romaneşte, ajung nişte mici delicventi, care functioneaza marginal la limita legii, care işi transforma agresivitatea fizica şi verbala in strategie de comportament”, precizeaza psihologul.
In continuare, 37% dintre copiii participanti la chestionar au marturisit ca s-au raspandit zvonuri umilitoare şi denigratoare in spatiul şcolii despre ei, 84% dintre copii afirma ca au fost martorii unei situatii in care un copil ameninta un altul, 80% a uneia in care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situatii repetate in care un copil era imbrancit şi lovit uşor de catre alti copii.
Potrivit ultimelor date centralizate de catre ministerul Educatiei, pana in 2015, se raportau anual aproximativ 19.000 de cazuri de violenta de orice fel la nivelul unitatilor şcolare, dar specialiştii in educatiei spun ca numarul este mult mai mare din cauza faptului ca celor mai multi dintre elevi le este teama sa raporteze abuzurile suferite sau cele la care au fost martori.
Sursa: MEDIAFAX
