73 de organizații cer Parlamentului să adopte cât mai urgent poiectul de lege care introduce vârsta de 16 ani ca vârstă minima pentru consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. Această lege ar oferi protecție acestora în fața agresorilor sexuali, potrivit unui comunicat transmis de Centrul Filia.

”Amintim că Raportul Inspecției Judiciare, publicat în iulie 2021,arată numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți, justificând această încadrare prin faptul că minorele au consimțit la actele sexuale prin felul în care erau îmbrăcate, dezvoltarea fizică și comportamentul lor, și prin presupunerea că, dacă nu au spus nimănui ceea ce au trăit, fapta nu a existat sau justificând aceste fapte ca fiind asociate cultural cu minoritatea romă” se arată în comunicat.

Numărul plângerilor privind infracțiunile contra libertății și integrității sexuale este în creștere în anul 2022. Au fost înregistrate la poliție 1.997 de infracțiuni de viol (din care 869 asupra unui minor) și 1.189 de agresiuni sexuale (694 asupra unui minor) au fost înregistrate la poliție. De asemenea, au fost înregistrate 3.097 de infracțiuni de acte sexuale cu un minor (din care 1.867 victime minore cu vârste între 13 și 15 ani și 157 de victime cu vârste sub 13 ani). Din 1.773 de cauze privind infracțiunea de viol soluționate de parchete, 75% au fost soluționate prin clasare. Din 2.125 de cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor soluționate de parchete, 1.240 au fost soluționate prin clasare și 222 prin renunțare la urmărirea penală.

Potrivit comunicatului, 92% dintre victimele inculpaților trimiși în judecată în 2022 pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor sunt femei și fete (215 femei și 1011 fete). Peste 8700 de cauze privind infracțiunile de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor erau nesoluționate la finalul anului 2022.

”Abuzurile sexuale asupra minorilor sunt de cele mai multe ori ascunse, greu de dovedit din cauza relației inegale de putere dintre agresorii adulți și victimele minore. Probatoriul în cazurile penale este pe umerii victimelor minore ale violenței sexuale, nu ai agresorilor, fiind mult mai greu pentru victimele minore să asigure probatoriul care să dovedească constrângere, punere în imposibilitate de a-și exprima voința sau faptul că agresorul a profitat de această stare în care s-a aflat minorul, așa cum este precizat în Codul Penal în cazul infracțiunilor de viol. Introducerea limitei de vârstă de 16 ani diminuează presiunea pusă pe victimele minore de a demonstra o infracțiune care are de cele mai multe ori un caracter ascuns.

Există o cultură bine înrădăcinată a sexualizării fetelor de la cele mai fragede vârste care justifică violența sexuală asupra acestora. Mai mult, 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații – dacă victima era îmbrăcată sumar, dacă a acceptat să îl însoțească pe agresor acasă sau dacă a consumat băuturi alcoolice sau stupefiante (Eurobarometru 449, 2016). Pentru incapacitatea statului român de a oferi o protecție efectivă minorelor, România a fost condamnată de CEDO în cauza M.G.C. împotriva României prin Hotărârea din 15 martie 2016.”

Scrisoarea este semnată de 73 de organizații și susținută de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen, Platforma Protect.