Despre ce inseamna preeclampsie, care sunt factorii de risc si simptome poti citi aici.
Daca medicul suspecteaza ca o pacienta are preeclampsie, recomanda o serie de teste de sange, printre care o hemoleucograma (inclusiv determinarea numarului de tromboite din sange) si analize ale ficatului si rinichilor. Daca numarul trombocitelor (celulele responsabile de coagularea sangelui) este mai mic sau rezultatele altor analize sunt anormale, aceste rezultate ajuta la stabilirea unui diagnostic. In plus, medicul recomanda analize de urina pentru a determina daca are urme de proteine. Acesta este un alt test rapid care ajuta la diagnosticarea bolii.
Valorile tensiunii arteriale
Cand medicul discuta cu parintii despre preeclampsie, incepe prin a descrie cel mai comun semn al bolii: o crestere a tensiunii sangelui. In anumite cazuri, tensiunea de 130/80 poate reprezenta indicatorul preeclampsiei, in timp ce in alte cazuri pot sa nu fie diagnosticate decat atunci cand tensiunea atinge valori mult mai ridicate. Motivul acestei variatii este ca fiecare femeie are propria tensiune a sangelui. Unele femei au tensiunea 90/60. Pentru ele, tensiunea de 130/80 reprezinta o schimbare semnificativa.
Prin contrast, daca tensiunea la inceputul sarcinii ar fi 130/80, atunci trebuie ajustat nivelul tensiunii la care apare suspeciunea de preeclampsie. Mai simplu spus, daca maxima creste cu 30 sau minima descreste cu 15 peste valorile de baza, este cazul de a lua in vedere un diagnostic de preeclampsie.
Tratamentul preeclampsiei
Tratamentul unei hipertensiuni arteriale gravidice moderate, fara antecedente cuprinde:
- incetarea activitatilor
- odihna completa
- medicatie antihipertensiva
- supraveghere stricta: greutate, diureza, tensiune arteriala, proteinurie, uricemie si creatinemie.
Tratamentul simptomelor ce evoca o preeclampsie:
- spitalizare de urgenta
- odihna completa (repaus la pat)
- de medicamente antihipertensive
- supraveghere stricta: greutate, diureza, tensiune arteriala, proteinurie, uricemie si creatinemie
- supravegherea vitalitatii fatului: monitorizare fetala permanenta
- decizia de provocare a unei nasteri premature pe cale naturala sau prin cezariana este uneori luata in cazul unei hipertensiuni arteriale necontrolabile.
Tratamentul crizei de eclampsie se face in mediu spitalicesc si cuprinde administratea de anticonvulsivante si declansarea nasterii sau practicarea unei operatii de cezariana.
In general, pacienta se vindeca si nu exista recidive in urmatoarele sarcini. Totusi, sunt posibile unele complicatii pe termen lung.
Efectele preeclampsiei asupra fatului
Asupra fatului, efectele preeclampsiei pot fi destul de severe, printre ele numarandu-se riscul de nastere prematura, greutate mica la nastere sau chiar moartea fatului. S a- demonstrat faptul ca in cazul instalarii preeclampsiei, vasele de sange care ajung la placenta se stranguleaza si astfel se poate intrerupe schimbul de oxigen dintre mama si fat, precum si transmiterea de nutrienti bebelusului.
