”În timpul primei mele sarcini, am fost atât de stresată de faptul că s-ar întâmpla ceva rău, încât nu am spus nimănui că sunt gravidă, până când nu am ajuns în al doilea trimestru de sarcină. Eu și soțul meu vorbeam despre secretul nostru în fiecare noapte, întrebându-ne care dintre trăsăturile noastre le va prela și copilul nostru. A fost secretul nostru timp de 126 de zile și l-am păstrat pentru noi până când am fost- în mod rezonabil -siguri că voi da naștere unui băiețel sănătos” a scris o mamă pe mother.ly.
Erau atât de multe variabile, atât de mulți factori care puteau duce la un avort spontan în primul trimestru – de aceea era regula acemai bine să aștepți să depășești momentul până să le spui celorlalți că ești însărcinată.
Mama respectivă spune că înțelege foarte bine acest sfat, pentru că într-adevăr în primul trimestru de sarcină există multe variabile și mulți factori care pot duce la avort spontan, iar în situația în care ai suferi un avort spontan nu ai vrea să te treci prin situația aceea dificilă de a le spune prietenilor și celor din familie despre această pierdere. Ai fi mult prea trist și devastat în acel moment, iar faptul că vei avea suportul celor dragi nu te va face să te simți mai bine.
” Înțeleg acest sfat, dar l-am aruncat pe fereastră la a doua sarcină. Fusesem deja în acel punct, făcusem asta, simțeam că știe corpul meu ce are de făcut. Nu am simțit aceeași neliniște și nu aveam nicio îndoială în legătură cu împărtășirea acestei vești de care eram atât de încântată. Nu este ca și cum aș fi postat un anunț despre sarcină pe rețelele de socializare, dar dacă cineva se uita mirat la min atunci când comandam apă în loc de bere sau dacă cineva comenta că uite, am mâncat un rulou copt în loc de sushi (pe care înainte îl mâncam cât ai zice pește), îi explicam de ce aveam aceste noi preferințe. Eram foarte sigură că totul va fi bine.” susține mama.
Dar la 12 săptămâni de sarcină femeia a avut crampe, pe care inițial le-a ignorat, dar care apoi s-au transformat în contracții și înainte să realizeze despre ce se întâmplă, a pierdut sarcina. Femeia descrie durerea fizică, dar mai ales cea emoțională pe care a simțit-o în acel moment. Avortul spontal s-a produs natural, fără complicații. A mers și la medic pentru consultațiile necesare de după, ca să se asigure că totul este ok. Soțul i-a fost alături mereu, dar ”el nu a experimentat aceeași durere ca și mine”.
La început ea spune că a regretat că nu a ținut vestea despre a doua sarcină în secret, pentru că nu voia să fie totul melodramatic, să stea sî le spună celolalți ce s-a întâmplat, i s-a părut foarte greu să vorbească despre avort spontan, pentru că îi venea mereu să plângă. Apoi a început să vorbească tot mai liber și mai deschis despre pierderea acestei sarcini, pentru că înțelegea că este un eveniment important din viața sa și că avea nevoie de suportul acelor oameni pentru a trece peste această durere.
”Dacă aș fi păstrat secretul acelei sarcini, aș fi păstrat și secretul avortului spontan și asta ar fi fost o povară insuportabilă. Ar fi însemnat să mă comport ca și cum totul ar fi bine, când absolut nimic nu era” a mai scris aceasta.
[…] Source link […]