Desi astepti cu nerabdare momentul nasterii, este foarte posibil sa ai sentimentul ca te-a luat prin surprindere. De unde vei sti ca a sosit? Esti cumva in travaliu? De la unul dintre urmatoarele semne: eliminarea de mucus cervical (uneori usor sanghinolent), ruperea membranelor sau aparitia contractiilor uterine, senzatia de usurare in respiratie, urinari mai dese decat in ultimile luni, mai ales pe timpul noptii, senzatie de evidenta presiune in bazin, dureri ritmice de mijloc si/sau burta in timpul zilei. Travaliul este precedat de o perioada numita pretravaliu, cu durata variabila. La femeile care nasc pentru prima data dureaza mai mult (maxim 20 ore) fata de cele care au mai nascut unde dureaza mai putin (maxim 12 ore). Nu toate gravidele suporta travaliul la fel. Pentru unele durerile sunt suficient de neplacute pentru a merge la maternitate, altele insa mai raman acasa ore bune.
Vezi si De ce nu nastem ca in afara? Iata adevarul despre statutul moasei in Romania
Travaliul
In primul stadiu al travaliului au loc „stergerea” şi dilatarea colului. Muschiul uterin se contracta la intervale regulate si, dupa fiecare contractie, fibrele musculare se scurteaza cate putin, astfel ca spatiul din uter devine din ce in ce mai stramt. De asemenea, contractiile „trag” de col, asa incat acesta se subtiaza si se deschide (se dilata).
Primul stadiu al travaliului are doua faze: latenta (pana la dilatatia de 3 cm a colului) si activa (pana la dilatatie completa – 10 cm). La prima nastere faza latenta dureaza circa 8 ore. In faza activa, lucrurile se accelereaza si colul se dilata cam cu 1 cm/ora.
La inceput, contractiile apar la un interval de 20-30 de minute unele de altele si dureaza cam 30 de secunde. Fiecare contractie este ca o unda – incepe incet, atinge un maximum, apoi scade in intensitate si dispare. La sfarsitul primului stadiu al travaliului, contractiile vor aparea la 2-3 minute si vor dura 50-60 de secunde. Colul se dilata de la 8 la 10 cm, iar membranele se pot rupe.
Vei simti mai multa presiune si e posibil sa devii tot mai agitata din cauza contractiilor foarte dese si intense. S-ar putea sa ai frisoane si chiar sa-ti fie greata. Vei simti probabil si nevoia urgenta de a impinge. Daca impingi inainte de a ajunge la dilatatia completa, colul se poate inflama, devenind dur, ceea ce va impiedica iesirea capului bebelusului.
In timpul travaliului, medicul va verifica periodic ritmul cardiac al copilului pentru a se asigura ca primeste suficient oxigen si ca nu sufera in timpul contractiilor. Monitorizarea se face electronic, prin doua metode: cu un aparat mic de mana sau cu un monitor electronic fetal (cardiotocograf).
Vezi si Ditta Depner: „Nasterea poate fi frumoasa, asa cum a fost ea menita sa fie!”
Nasterea
Presiunea abdominala, combinata cu forta contractiilor uterine, determina expulzia fatului. La inceput, contractiile ajuta capul bebelusului sa coboare spre vagin. Vei simti nevoia sa impingi cand capul lui va ajunge la muschii planseului perineal – muschii care sustin vezica urinara, uterul si rectul. Capul copilului preseaza asupra acestor muschi, care se intind si „se desfac”, pentru a-i permite sa treaca. Contractiile sunt mai puternice si mai lungi decat in primul stadiu, insa mai rare. Odata ajuns in perineu, cu fiecare contractie, capul bebelusului avanseaza, pana cand iese in intregime. La cateva contractii distanta, isi vor face aparitia si umerii, urmati rapid si de restul corpului, impreuna cu mult lichid amniotic amestecat cu sange. Expulzia fatului poate dura una-doua ore ( la prima nastere) si intre 10 si 60 de minute, daca ai mai nascut.
Tehnici de usurare a nasterii
Daca travaliul se prelungeste si apare riscul de suferinta fetala, exista cateva modalitati pentru a ajuta copilul sa se nasca mai rapid.
Epiziotomia – o taietura a perineului care largeste spatiul de nastere. Se face in timpul unei contractii, cu anestezie locala.
Vezi si
Forcepsul – instrument chirurgical asemanator cu doua linguri mari, prinse sub forma de foarfece, folosit pentru a extrage capul copilului in timpul contractiei.
Extractorul cu vacuum – o cupa din metal sau din plastic, care se aplica pe capul copilului, cu ajutorul caruia medicul, prin suctiune, va extrage bebelusul.
Eliminarea placentei
Dupa iesirea fatului, contractiile se reiau la cateva minute si continua la interval de cinci minute, dar cu o intensitate mult mai mica. Aceste contractii determina desprinderea placentei si „inchiderea” vaselor mici de sange, care au unit placenta de uter, sangerarea fiind astfel oprita. Placenta se poate elimina spontan sau poate fi ajutata medicamentos. Aceasta va fi apoi examinata cu atentie pentru a-i verifica integritatea, deoarece e important sa nu fi ramas resturi in uter, care pot provoca infectie sau hemoragie. Daca ai nevoie de suturi (pentru eventualele rupturi sau epiziotomie), ele vor fi efectuate acum, cu anestezie locala. De asemenea, se vor urmari tensiunea arteriala, temperatura si pierderea vaginala de sange, pentru a avea certitudinea ca totul este in regula.
Stiai ca…
… daca nasterea nu survine pana la varsta de 41 de saptamani a sarcinii, se apeleaza la metode de inductie a acesteia? Si asta pentru ca bebelusul incepe sa sufere intrauterin, deoarece placenta nu isi mai indeplineste functiile (asigurarea trecerii substanţelor nutritive si a oxigenului de la mama la copil).
Imediat dupa nastere si dupa ”separarea” de bebelus prin pensarea cordonului ombilical, acesta este preluat de neonatolog, in scutece incalzite, pus pe o masa radianta (o masa speciala, cu un sistem de incalzire) si sters de lichidul amniotic. Ii sunt curatate de secretii gurita si nasucul, facandu-i-se si o prima evaluare, pentru a stabili daca are sau nu nevoie de ingrijiri medicale. Pe baza modului de adaptare la lumea exterioara, noul nascut primeste doua note (scor Apgar): la un minut de viata si la cinci minute. Scorul Apgar se pune pe baza a cinci semne: coloratie, respiratie, frecventa batailor inimii, tonus si modul cum reactioneaza la stimuli. Fiecare semn este cotat de la zero la doi. Nota maximă este 10. Un scor Apgar de la opt in sus este foarte bun.
Dupa ce bebelusul a capatat culoarea roz, urmeaza ligaturarea cordonului ombilical. Acesta este pensat cu o clama din plastic la o distanta de aproximativ un centimetru de piele si apoi dezinfectat. Mai apoi, surplusul de cordon ombilical este taiat cu o foarfeca sterila. Tot in sala de nasteri, nou nascutului i se pun in ochi picaturi cu o substanta dezinfectanta speciala. Apoi, atat mamei cat si copilului li se ataseaza la mana bratari de identificare. Dupa care puiul de om este pus intr-o paturica si adus langa mama lui. Acel moment memorabil…
Vezi si Cum poti sa ai nasterea pe care ti-o doresti cu adevarat
Autor: Laura Bogaciu