Atunci când vorbim despre poluare cei mai mulți se gândesc la afectarea căilor respiratorii, doar că poluanții pot afecta aproape fiecare componentă a organismului uman, fie că vorbim despre aparatul respirator, tractul digestiv, sistemul vascular, ficat, țesuturile periferice și tot așa. Mai multe despre impactul pe care-l poate avea poluarea asupra sănătății a vorbit Asoc. Prof. Dr. Carolina Negrei în cadrul Congresulului Internațional NutriTerra 2023, care s-a centrat pe tema „Nutriție de precizie și securitate alimentară în era digitală. Nutrigenetică și nutriție în timpul ciclului de viață”.

”Poluarea este implicată în numeroase boli netransmisibile, foarte frecvente, a cărei prevalență din literatura de specialitate o cunoaștem foarte bine. Și în acest sens, discutăm despre bolile cardiovasculare, diabet, obezitate. Atunci când vorbim despre poluare nu ne gândim doar la factori non-atmosferici, aici includem și alimentele, și apa, ambele categorii putând fi contaminate. Din păcate, până în acest moment nu putem să cuantificăm gradul de contaminare, însă în literatura de specialitate sunt întâlnite corelații din ce în ce mai frecvente în acest sens, care implică decese prin prisma acestor contaminări” a explicat dr Negrei, principalele căi de expunere la poluare fiind aerul, apa mâncarea, solul, dar și expunerea ocupațională.

Care sunt efectele poluării?

Atunci când vorbim despre afecțiunile aduse de poluare ne gândim rapid la bolile pulmonare. Dar din păcate, nu doar plămânii au de suferit, ci și alte sisteme ale organismului nostru: circulație, țesuturi periferice, ficat, aparat digestiv, inclusiv implicarea microbiomului intestinal.

”Vorbim despre creșterea riscului de boli netransmisibile, despre afectarea dezvoltării copiilor, chiar din perioada intrauterină, inclusive ulterior materizarea organismului, vorbim despre apariția inflamației și așa cum toți cunoaștem, în condițiile unor inflamații localizate aceste efecte pot influența întregul organism, inclusiv sănătatea metabolică, vasculară și corelațiile dintre aceste organe.

Aparatul pulmonar

În contextul unei expuneri cronice la poluare vom putea detecta ulterior o reactivitate crescută a căilor respiratorii în cazul copiilor și posibilitatea apariției astmului la aceștia. Nu uităm de perioada gestațională și de prima perioadă a vieții când pot să apară problemele de dezvoltare pulmonară și ulterior pot predispune organismul respectiv la o cronicizare a acestor modificări. Nu uităm de apariția aterosclerozei, chiar în cazul unei expuneri acute și nu a uneia cronice.

Aparatul digestiv

Expunerea cronică aduce un dezechilibru care apare între microbiomul intestinal și organism ușor perturbat în acest context de poluanții atmosferici, condiție în care apare disbioza, scade diversitatea microbiană în acest context, apar condițiile predispozante atât pentru diabet, cât și pentru obezitate. Un microbion intestinal modificat duce la apariția inflamației, a unei predispoziții pentru orice patologie ce poate să apară ulterior.

Poluarea/poluanții nu afectează doar aparatul pulmonar. ”Studiile de specialitate au demonstrat că de la nivelul aparatului respirator, odată inhalați poluanții atmosferici sunt eliminați de la acest nivel extrem de rapid, doar că ulterior sunt transportanți prin torentul sangvin la nivel intestinal, cu afectare intestinală și implicit a microbiomului. Efectele sunt perturbarea funcției de barieră, inflamație intestinală, leziuni ileale la acest nivel, modificări ale florei, perturbări ale metabolismului diferiților compuși.

Afecțiuni hepatice

Odată ajunși în organism, poluanții ajung și la nivel hepatic. Se observă o creștere a incidenței bolilor hepatice și s-a observat o corelație a patologiei hepatice împreună cu creșterea incidenței obezității. (vezi boala hepatica grasă non-alcoolică și steato-hepatita-nonalcoolică).

Afecțiuni ale țesuturilor vasculare

Substanțele coxice dar și metaboliții acestora intră ușor în circulație, de la nivel atmosferic, dar și consum de apă, alimente contaminate. În special sunt citate expunerrile la arseniu.

Afecțiuni ale țesuturilor periferice

Este necesară înțelegerea colerației dintre poluanți și țesutul adipos. Poluanții determină creșterea adipozității și tendința de creștere în greutate” a explicat Asoc. Prof. Dr. Carolina Negrei.

Efectele pot fi resimțite încă din sarcină, din perioada intrauterină. ”Atunci când vorbim despre o expunere prenatală, vorbim și despre riscuri care pot fi generate pentru descendenți și pentru generația următoare. Potențialul afectării persistă până la maturitate și există posibilitatea de cronicizare”, susține specialistul.

Care sunt mecanismele de acțiune care ne pot ajuta să gestionăm influența pe care o are poluarea la nivelul diverselor organe?

”Alimentația poate modula, din fericire, și efectul toxic al poluanților  de la nivelul mediului, indiferent de modalitatea de pătrundere. (…) Vorbim despre o dietă sănătoasă, nu doar echilibrată. O dietă bogată în acizi grași omega 3, în fructe, legume, cereale integrale – condiții care ne aduc în zona de a preveni evenimentele pro inflamatorii asociate bolilor metabolice cronice. Nu uităm de consumul de compuși polifenolici, resveratrol (fructe de pădure și struguri), Epigalocatechin galat (EGEG) – compus regăsit în ceaiul verde etc, care protejează împotriva inflamației, bolilor cronice prin modificarea genei proinflamatorii.” a spus dr Negrei.

Mai multe detalii despre eveniment pot fi consultate pe site-ul oficial al congresului: https://nutriterra.org/