In ultimii ani, au fost lansate in media foarte multe informatii cu privire la afectiunea ADHD la copii. O afectiune mai putin cunoscuta pana acum, care insa, conform statisticilor, este frecventa printre copii si are importante implicatii sociale si familiale.
ADHD este o afectiune comportamentala intalnita la copii si adolescenti si inseamna Deficit de Atentie/Tulburare Hiperkinetica. Studiile arata ca un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasa de 30).
Debutul ADHD se produce in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu inaintarea in varsta, in jur de 60% pot prezenta simptome si la varsta adulta.
Fie ca ai un copil de doar cativa anisori sau deja merge la scoala, evident, ca majoritatea copiilor din generatia lui, este plin de energie si multitudinea de informatii si de stimuli la care este expus il fac uneori sa fie nestatornic in activitatea pe care o desfasoara.
Este foarte important sa te informezi cu privire la semnificatia manifestarilor sale, sa vezi daca acestea reprezinta semne ale unei afectiuni sau sunt manifestari naturale si firesti insa trebuie sa fii foarte atenta sa nu te lasi prinsa in capcana de a vedea in orice un semn de boala.
Recunoaste simptomele ADHD
Afectiunea ADHD are ca simptome manifestari care pot aparea uneori si la copiii care nu o au si de aceea este foarte important sa nu stabilesti tu diagnosticul, ci sa te adresezi unui medic specialist de la care poti primi si sfaturi importante. Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR), simptomele ADHD se impart in trei categorii: hiperactivitate si impulsivitate, putand surveni si in forma combinata. Manifestate sporadic in comportamentul copilului tau, acestea pot fi firesti, determinate de circumstante de moment sau pur si simplu de particularitati temperamentale ale copilului.
Diagnosticul de ADHD se pune numai de catre medic si se bazeaza pe numarul, persistenta si istoricul simptomelor ADHD si, totodata, pe masura in care acestea produc modificari ale comportamentului copilului, in mai mult decat un singur context.
Simptomele ADHD:
Simptome de lipsa de atentie – Adeseori ignora detaliile; greseste din neglijenta. – Adeseori isi mentine cu greutate concentrarea la lucru sau la joaca. – Adeseori pare sa nu asculte atunci cand cineva i se adreseaza direct. – Adeseori nu respecta instructiunile; nu termina ceea ce a inceput. – Adeseori are dificultati in a-si organiza sarcinile si activitatile. – Adeseori evita activitatile care necesita efort intelectual sustinut. – Adeseori pierde lucruri de care are nevoie. – Adeseori este distras de zgomote exterioare. – Adeseori este uituc in activitatile cotidiene.
Simptome de hiperactivitate-impulsivitate
Hiperactivitate – Adeseori se agita sau se foieste. – Adeseori trebuie sa se ridice de pe scaun. – Adeseori alearga sau se catara atunci cand nu ar trebui. – Adeseori are dificultati in desfasurarea activitatilor de timp liber nezgomotoase. – Adeseori este in miscare, parca ar fi animat de un motor. – Adeseori vorbeste excesiv.
Impulsivitate – Adeseori raspunde inainte ca intrebarile sa fie complete. – Adeseori are dificultati in a-si astepta randul. – Adeseori intrerupe sau deranjeaza alte persoane.
De asemenea, multi copii cu ADHD sufera si de alte boli, care pot complica diagnosticul si tratamentul. Cele mai frecvente afectiuni care pot coexista cu ADHD sunt: dizabilitatile de invatare, tulburarea opozitionismului provocator, tulburarea de conduita si tulburarile afective si anxioase.
Cauze si prejudecati
Informarea este foarte importanta, intrucat, din pricina unor conceptii sociale eronate, aparitia unei astfel de afectiuni la copil poate provoca manifestarea unor prejudecati – oameni care, din lipsa de informatie pot judeca gresit o astfel de situatie. De asemenea, uneori, parintii se considera vinovati de comportamentul copiilor cu ADHD.
National Institute of Mental Health (NIMH) afirma ca oamenii de stiinta gasesc din ce in ce mai multe dovezi ca ADHD nu isi are originea in mediul familial, ci in cauze biologice. In momentul de fata, se considera ca ADHD este cel mai probabil de natura genetica (se transmite genetic de la parinti la copii), insa este posibil sa existe si alte cauze.
Un copil cu ADHD care nu este diagnosticat la timp se va confrunta cu multe probleme acasa si in societate. Va incepe sa fie perceput ca diferit fata de ceilalti copii, se va izola de grup, isi va pierde prietenii, fiind respins de catre colegi. Cu timpul, nu va mai avea incredere in el insusi, iar rezultatele scolare se vor inrautati.
Manifestarile ADHD sunt diferite in functie de perioada de dezvoltare a copilului, variind de la slaba concentrare, nivelul ridicat de agresivitate si impulsivitate la copilul prescolar, pana la o perceptie distorsionata a sinelui si aparitia unor comportamente antisociale si agresive la adolescent.
Sursa: www.adhd.ro (cu acordul autorilor)
