Tot mai mulți specialiși avertizează asupra efectelor negative pe care îl au rețelele de socializare asupra sănătății mintale a copiilor și tinerilor. Ultimul avertisment vine de la Vivek Murthy, șeful Departamentului de Sănătate Publică din SUA.

”Părinții se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea utilizării de către copii și adolescenți a rețelelor de social media, mai ales pentru că aceste rețele sociale sunt folosite la vârste din ce în ce mai fragede. Aproape 70% dintre părinți spun că parenting-ul este acum mai dificil decât era acum 20 de ani, iar  tehnologia și social media sunt primele două cauze în acest sens” arată raportul ”Social Media and Youth Mental Health”.

95% dintre adolescenții, cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani susțin că folosesc cel puțin o platformă de social media, iar mai mult de o treime au spus că folosesc mai multe rețele ”aproape constant”. Chiar dacă vârsta minimă pentru cele mai multe dintre acestea este de 13 ani, aproape 40% dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani le utilizează.

Sunt mai mulți factori prin care rețelele sociale pot influența sănătatea mintală a copiilor/adolecenților: perioada de timp pe care o folosesc ei pentru a naviga pe aceste platforme, tipul de conținut pe care-l consumă ei, tipul de activități sau ce interacțiuni oferă aceste rețele, gradul în care acestea pot perturba activitățile din rutina copilului sau cele de bază, precum somnul și activitatea fizică.

Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că pot exista influențe negative serioase asupra dezvoltării creierului. Adolescenții cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani trec printr-o perioadă foarte sensibilă de dezvoltarea creierului. Aceasta este o perioadă în care comportamentele de asumare a riscurilor ajung la nivelul lor de vârf, când bunăstarea experimentează cele mai mari fluctuații și când de obiei pot începe să se confrunte cu probleme mintale, precum depresia, anxietatea, se arată în raport.

În plus, în adolescența timpurie, când se formează identitatea și sentimentul valorii de sine, dezvoltarea creierului este în special susceptibilă la presiunile sociale, la opiniile colegilor și la comparația dintre semeni.

Utilizarea frecventă a rețelelor de socializare poate fi asociată cu modificări ale creierului în curs de dezvoltare în amigdală (zona responsabilă de emoții și comportament), dar și în cortexul prefontal  (important pentru controlul impulsurilor, reglarea emoțională și moderarea comportamentului social) și ar putea crește astfel sensibilitatea la recompensele și pedepsele sociale.

Utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți este predictivă în cee ace privește scăderea ulterioară a satisfacției de viață pentru anumit etape cruciale, precum 11–13 ani în cazul fetelor și 14-15 ani în cazul băieților.

Un studiu de cohortă din SUA, a constatat că adolescenții, cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani care petrec mai mult de 3 ore pe zi pe rețelele de socializare se confruntă cu un  riscul dublu de a experimenta probleme mintale, inclusiv simptome de depresie și anxietate. Un alt studiu a arătat că adolescenții de 14 ani care utilizează mai mult platformele de socializare au probleme cu somnul, au o părere mai proastă despre imaginea lor corporală, unii se confruntă cu tulburări de alimentație, au o stimă de sine scăzută etc. Pe unele dintre aceste rețele sociale copiii și adolescenții pot fi expuși la un conținut total neadecvat și dăunător, pentru că sunt ”și reprezentări live ale unor acte de auto-vătămare, cum ar fi asfixierea parțială, care duce la convulsii, și tăierea, care duce la sângerare” etc.