Insomnia nu afectează doar adulții, ci chiar și pe cei mici, indiferent de vârstă, iar efectele se văd atât în activitatea de zi cu zi, cât și în starea lor de sănătate. Cum putem recunoaște semnele și, mai ales, ce putem face pentru a ne ajuta copiii să aibă un somn lung și odihnitor, ne explică Alexandra Faleschini, medic specialist neurologie pediatrică în cadrul centrului medical Bellanima.

 În cazul copiilor, insomnia poate însemna refuzul de a merge la culcare, dificultatea de a adormi, trezirile dese din timpul nopții sau trezirile dimineața foarte devreme. În funcție de vârsta copilului, insomnia poate avea cauze diferite, iar părinții trebuie să țină cont de particularitățile etapelor de creștere.

La sugari, insomnia poate fi cauzată de hrana prea multă sau, dimpotrivă, insuficientă, dar și de  zgomot, de un un conflict în cadrul cuplului parental, de anumite boli de dezvoltare sau de alergii alimentare (proteine ​​din lapte de vacă etc.) Cauzele insomniei la copii și adolescenți pot fi legate de apariția fobiilor nocturne (frica de monștri, de întuneric etc.), de terori nocturne (trezire brutală cu frică intensă), coșmaruri, de anxietate sau depresie și chiar de somnambulism.

În cazul adolescenților, insomnia poate avea drept cauză un stil de viață nesănătos (ora de culcare târzie etc.), consumul de alcool sau droguri, stresul sau traumele psihologice.

Indiferent de vârsta copilului, lipsa de somn se va traduce, inevitabil, în manifestări de-a lungul zilei care urmeaza. Micuții vor avea tulburări de dispoziție și comportament (iritabilitate, agresivitate etc.) sau vor fi somnolenți, vor avea o concentrare scăzută, iar toate aceste lucruri pot atrage și performanțe scăzute, astfel că pot apărea rezultate mai slabe la școală sau conflicte cu părinții.

Orele de somn la copil:

Cum putem să le asigurăm copiilor un somn odihnitor?

 Nu există o vrajă prin care să îi putem adormi pe cei mici la ora potrivită, însă Alexandra Faleschini, medic specialist neurologie pediatrică în cadrul clinicii Bellanima îi încurajează pe părinți: “Există unele obiceiuri care țin de noi și care ne pot asigura un somn mai bun, dacă sunt respectate”. Acestea sunt:

◗ copilul ar trebui să-și asocieze dormitorul și patul cu somnul;

◗ temperatura ideală din cameră este în jur de 18-20°C;

◗ nivelul de umiditate trebuie să fie mai mic de 50%;

◗ dormitorul trebuie să fie un loc liniștit, ferit de zgomot;

◗copilul ar trebui să fie confortabil și să se simtă în siguranță în cameră;

◗ patul lui trebuie să respecte standardele de siguranță;

◗ salteaua trebuie să fie fermă;

◗ se recomandă să nu acoperiți prea mult copilul;

◗ acasă, copilul ar trebui să doarmă în mod ideal în același pat în timpul somnului de zi și noapte;

◗ permiteți copilului să trăiască într-un mediu lipsit de fumat pentru sănătatea lui și pentru a promova un somn mai bun;

◗ somnul este direct legat de obiceiurile de viață sănătoase: alimentație bună, mese la ore regulate, practicarea activităților fizice, activități în aer liber, un program regulat în general.

Totodată, pentru a se obișnui cu un program de somn și a avea orele obligatorii în fiecare noapte, copilul are nevoie de puncte de referință. Astfel, specialistul recomandă să reduceți zgomotul și lumina pe timp de noapte, iar dimineața să deschideți draperiile să aducă lumină în casă. Dacă cel mic trebuie să meargă noaptea la baie, i se poate oferi o lanternă mică pentru a produce cât mai puțină lumină.

În plus, cu o oră înainte ca cel mic să se culce, puteți face jocuri liniștite, puteți citi povești, dar evitați stimulentele – atât activitățile fizice (de exemplu nu este momentul să-ți gâdili copilul), cât și alimentele dulci sau grele, care sunt greu de digerat. Nu utilizați un ecran lângă copilul dumneavoastră (televizor, computer, telefon mobil, tabletă) și, bineînțeles, nici el nu ar trebui să-l folosească.

În principiu, toate aceste obiceiuri de igienă a somnului ar trebui să ajute copiii să doarmă mai mult, mai bine. Însă, dacă problemele persistă, părinții pot încerca și tehnici de relaxare sau pot apela la îngrijire psihologică sau evaluare psihiatrică, dacă punctele menționate mai sus sunt puse în practica fără ameliorarea insomniei.