Pandemia este percepută la nivel mondial ca o amenințare majoră pentru sănătatea fizică și mentală, afectând viața copiilor, adolescenților și a întregii familii, prin sentimentele pe care le suscită: panică, frică, frustrare, stres, confuzie, instabilitate, lipsa previzibilității, de multe ori declanșând dezechilibre emoționale majore care afectează vizibil sănătatea  mintală a multor oameni, ducând la tulburări de sfera depresiei sau anxietății.

În acest context, Salvați Copiii România a continut seria dezbaterilor de impact, cu o discuție despre repercusiunile restricțiilor sociale și ale pandemiei asupra copiilor. La dezbaterea moderată de Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, au participat: Radu Szekely, Consilier al Ministrului Educației, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie, Dr. Carmen Truțescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC), Oana Moraru, Profesor Limba și Literatura Română/Limba și Literatura Engleză, fondatoare a Școlii Helikon-București, publicist pe teme educaționale, formator, autor platforma voceaparintilor.ro, Silviu Morcan, președinte CNE și Mihaela Dinu, psiholog clinician în cadrul organizației Salvați Copiii.

”Nu există în momentul de față un instrument prin care să colectăm date privind sănătatea psiho-emoțională a copiilor. (…) Anxietatea există la copii, în școli, dar nu este observată suficient, uneori copiii nu verbalizează această anxietate.(…)” a spus Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației.

Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România: „Într-o astfel de perioadă se activează anxietatea, pot să apară tulburări din sfera anxietății sau depresiei, pe termen lung. E important să îi învățăm pe părinți să dezvolte mecanisme de coping și reziliență. Un copil sănătos emoțional are nevoie de un părinte echilibrat psiho-emoțional”.

De aceea primul pas pentru gestionarea anxietății este ”recunoașterea emoțiilor”, susține Dr. Carmen Truțescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC): „Noi suntem o societate care tinde să reprime emoțiile și copiii nu au prilejul de a-și exprima trăirile. Atâta vreme cât copilul e învățat că nu are de ce să aibă emoții, mai târziu va fi un adolescent incapabil să își recunoască propriile trăiri. (…) Noi întâlnim des copii care la școală au comportament optim, deși ei sunt foarte anxioși. Anxietatea la vârstă mică se manifestă somatic, prin trăiri care mimează boala somatică (…) Orice schimbare în rutină sau comportamentul copilului este un semnal de alarmă. Noi nu avem pretenția ca părintele să pună diagnosticul, părintele poate să observe modificarea în starea lui emoțională”.

Majoritatea părinților (70%) care au apelat la psihologii Organizației Salvați Copiii România în primul an al crizei sanitare s-au confruntat cu crize de furie și irascibilitate la copiii preșcolari și școlari mici. În ceea ce îi privește pe adolescenți, principala problemă pentru care părinții au cerut ajutor de specialitate a fost creșterea stărilor de anxietate și depresie.

Adolescenții  în special au cunoscut o exacerbare a  stărilor de anxietate și depresie, manifestate prin:

• Izolare socială, refuzul de a ieși din casă, de a face mișcare în aer liber,
• Petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor, 7-8 h/zilnic, uneori chiar și mai mult,
• Dezechilibre legate de rutina de somn, insomnie, dereglări ale ritmului de somn, nu dorm noaptea și dorm ziua,
• Creșterea în greutate, tendința de bulimie,
• Rezultate școlare mai scăzute, dezorganizare în cee ce privește școala online,
• Stări de irascibilitate și protest
• Sunt prezente comportamente de evitare (evită să iasă cu prietenii și ies tot mai greu din casă pentru diferite activități), comportamente de verificare (citirea unor informații legate de evoluția situației pandemice, despre eficiența vaccinului) sau comportamente compulsive (precauție exagerată legată de respectarea restricțiilor, dezinfectare excesivă a suprafețelor, a mâinilor, purtarea mai multor măști în același timp).